11.02.2005
-
HVB va participa la privatizarea BCR si CEC
Gardianul EBS
___
Grupul german HVB este interesat de o achizitie majora in Romania si intentioneaza sa participe la procesul de privatizare al BCR si CEC, a declarat presedintele HVB Bank Romania, Dan Pascariu, citat de Mediafax. Autoritatile romane s-au angajat fata de FMI sa privatizeze BCR pana la sfarsitul primului trimestru din 2006. Guvernul ar dori sa listeze la bursa un pachet de 10% din actiunile BCR, inainte de privatizarea cu un investitor strategic. Surse guvernamentale sustin, insa, ca varianta listarii nu este pe deplin agreata de FMI. Se pare ca expertii Fondului vor sa evite o situatie in care un pret supraevaluat de o piata cu mult potential de crestere, dar lichiditate mica, precum cea romaneasca, ar permite Executivului sa refuze o oferta corecta, dar sub valoarea stabilita de cotatia bursiera.
Sursa: Gardianul, 11 februarie 2005. -
Electroputere - parasita de Siemens, curtata de Stefan Vuza
Cotidianul EPT
___
Siemens nu a mai depus nici o oferta pentru Electroputere, deoarece statul va vinde acum societatea in totalitate, nu pe bucati, asa cum i-ar fi interesat pe nemti. A depus insa o oferta controversatul om de afaceri Stefan Vuza.
Companiile straine despre care s-a spus ca ar dori sa preia Electroputere Craiova nu au mai depus oferte pentru participarea la privatizare, singurele interesate fiind doua consortii din Romania. Potrivit unui comunicat al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului, pina ieri, cind a fost termenul-limita, au fost depuse doua oferte.
Una din partea unui consortiu format din Contactoare Buzau si Somes Dej si alta din partea unui consortiu format din Cuprom Bucuresti, Amteck Investitii Bucuresti si persoana fizica Gheorghe Nitu.
Cele doua companii care alcatuiesc primul consortiu fac parte din grupul Serviciile Comerciale Romane (SCR), apartinind omului de afaceri Stefan Vuza.
Cine a plecat si cine a venit
Spre finalul anului trecut, toate datele ii dadeau pe nemtii de la Siemens drept viitori proprietari ai Electroputere, dupa ce, in 2002, General Motors a avut o prima tentativa de a cumpara societatea craioveana. Cele doua companii nu se mai regasesc pe lista ofertantilor pentru ca n-au vrut sa cumpere toata societatea.
Initial, atit Siemens, cit si DAB ar fi vrut sa cumpere bucati din Electroputere. Insa conditiile de vinzare s-au schimbat. Acum, statul a scos la vinzare 63% din actiunile intregii societati.
Ce a parut o inghititura prea mare pentru Siemens se pare ca nu este si pentru mai putin „titratul“ SCR Grup al lui Vuza. Omul de afaceri spune ca detine societati mai mari decit Electroputere si ca s-a decis sa cumpere compania craioveana pentru a o integra in celelalte.
„Avem Caromet Caransebes, care face boghiuri de locomotive pe care le cumpara doar Electroputere, deci e normal sa ne intereseze societatea. Vrem o integrare a societatilor din grup“, ne-a spus Vuza. Cu o avere estimata la 50 de milioane de dolari, Vuza este un personaj controversat. Potrivit presei, el ar fi fost un apropiat al PSD, care i-a vindut o gramada de societati.
Numit chiar „miliardar de carton”, despre Vuza s-a spus ca ar fi cumparat societatile printr-un sistem-suveica: lua intii societati falimentare, cu bani putini, iar acestea achizitionau, la rindul lor, pachetele majoritare la alte societati. Imperiul SCR numara astazi 16 companii, jumatate dintre ele cumparate de la stat.
„Ziarele au vrut bani“
Omul de afaceri neaga insa acuzatiile. „Am cumparat patru fabrici inainte de 2000 si alte patru cind a venit PDSR la putere. Sint un om controversat doar pentru citeva ziare carora n-am vrut sa le dau banii pe care i-au cerut. N-am falimentat nici o societate cumparata, toate merg bine, au profit si n-au datorii la stat. Am indeplinit toate conditiile de calificare la licitatii.
Nu puteam sa intru la APAPS daca inrautateam situatia unei fabrici cumparate inainte. Sau credeti ca am mituit pe toata lumea, credeti ca toata lumea e corupta?“, spune Vuza.
Sursa: Cotidianul, 11 februarie 2005.
10.02.2005
-
Pragul la SIF-uri, discutat si la Parlament
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION SIF2 SIF3 SIF4 SIF5
___
Problema pragului de maxim de detinere de 0,1% din capitalul SIF-urilor, care a revenit in atentia piete de capital de cateva zile a inceput sa fie discutata in Parlament, unde se pune in prezent problema initierii unei legi speciale pentru aceste societati, prin care pragul ar putea fi eliminat. 'La Parlament trebuie sa luam o decizie privind o eventuala modificare a pragului de detinere la SIF-uri. Va fi nu numai o decizie politica, dar si una economica,' a declarat ieri Varujan Vosganian, presedintele Comisiei de Buget Finante din Senat. El a mai spus ca va chema probabil in urmatoarele zile presedintii SIF-urilor la audieri pentru a se putea lua o decizie documentata pe aceasta tema. Vosganian a mai declarat ca si Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) inclina spre modificarea sau eliminarea pragului de detinere. Pe de alta parte presedinte CNVM, Gabriela Anghelache a declarat ca prefera sa nu comenteze pe aceasta tema pentru a nu influenta evolutia actiunilor pe Bursa, dar ca in opinia sa hotararea privind modificarea pragului ar trebui sa ramana la latitudinea actionarilor. Surse din piata afirma ca si CNVM lucreaza in prezent la o serie de norme care ar putea genera modificari in statutele SIF-urilor, cele care contin restrictia potrivit careia nici un actionar nu poate detine mai mult de 0,1% din capital. SIF Moldova a introdus ieri pe ordinea de zi a unei viitoare Adunari Generale un punct de discutie referitor la modificarea pragului de detinere de la 0,1% la 1%, dupa ce cu o zi inainte SIF Oltenia anuntase ca intentioneaza sa ia o decizie similara. Este insa greu de crezut ca Adunarile Generale vor avea suficient cvorum pentru a putea adopra asemenea decizii.
Sursa: Ziarul Financiar, 10 februarie 2005.
' -
Rompetrol intra pe piata din Albania
Evenimentul Zilei RRC
___
Extindere. Grupul Rompetrol a infiintat o subsidiara in Albania, prin care va vinde - cu amanuntul sau en-gros - produse petroliere din productie proprie pe piata amintita, dar si in tarile invecinate, informeaza un comunicat al grupului. Denumita Rompetrol Albania, noua companie opereaza un depozit cu o capacitate de 14.000 tone, situat in Durres (port la Marea Ionica, situat in vestul Albaniei - n.r.). Rompetrol Albania va investi circa trei milioane de euro in construirea a doua statii noi in Tirana, capitala Albaniei, si in orasul Durres, precum si pentru a aduce statiile inchiriate la standardul celor din Romania.
Sursa: Evenimentul Zilei, 10 februarie 2005.
-
Strategiile de investitii fac diferenta dintre SIF-uri
Capital LION SIF2 SIF3 SIF4 SIF5
___
Daca pana acum un an cotatiile actiunilor societatilor de investitii financiare la Bursa evoluau in mod sincron, in ultima perioada au aparut diferente intre ele, determinate in principal de strategiile de investitii ale fiecarei societati. Daca analizam indicele BET FI, care urmareste evolutia celor cinci SIF-uri, observam o apreciere de 57% in numai patru saptamani, dupa ce, in 2004, a consemnat o crestere de 114%. Evolutiile peste media pietei a cotatiilor actiunilor SIF au fost determinate de mai multi factori. Printre acestia se numara rezultatele financiare bune pentru 2004, care au fost anuntate inca din luna ianuarie, dar si boom-ul pietei in primele sedinte ale anului, care i-a facut pe multi sa considere investitia in actiuni o alternativa a instrumentelor clasice. Actiunile SIF au fost si sunt recomandate de catre brokeri persoanelor care au intrat in piata in anul 2005, pe maxime, pentru ca, in eventualitatea unor corectii ale preturilor, investitorii si-ar putea reduce scaderea cu valoarea dividendelor pe care, an de an, SIF-urile le acorda. O alta influenta a avut-o, in ultimele zile, readucerea in prim plan a posibilitatii modificarii limitei maxime de detinere a actiunilor SIF, care in prezent este de 0,1% din capitalul social. De fiecare data cand se discuta o eventuala modificare a acestui prag, cotatiile actiunilor SIF cresc. Cea mai spectaculoasa evolutie a pretului actiunilor a avut-o SIF Oltenia. Daca la inceputul anului 2004 cotatiile acestor actiuni se situau in jurul a 3.150 lei/actiune, joia trecuta au avut pretul de referinta de 14.800 lei/actiune, de 4,7 ori mai mare. La inceputul verii, actiunile SIF5 Oltenia s-au desprins de actiunile SIF2 Moldova si SIF4 Muntenia, cu care evoluau in tandem, ajungand in zona in care se situau cotatiile celorlalte doua SIF-uri. Daca la inceputul anului 2004 pretul unei actiune SIF5 reprezenta 70% din cotatiile SIF3 Transilvania sau SIF5 Banat-Crisana, saptamana trecuta pretul actiunilor SIF5 il depasise pe cel al SIF1 cu 11%, iar diferenta fata de SIF3 era de numai 3,27%. Diferenta a facut-o politica de investitii a fiecarei societati de investitii financiare, spune Cristian Tudorescu, analist financiar Vanguard. 'Actiunile SIF incep sa se diferentieze pe piata si ca urmare a politicilor diferite de administrare, unele mai eficiente, mai transparente, altele mai putin. Dividendul nu este criteriul primordial dupa care piata judeca actiunile societatilor de investitii financiare', a precizat Tudorescu. Managementul SIF Oltenia a intuit evolutia buna a pietei si s-a lansat intr-o politica agresiva pe piata de capital, achizitionand pachete importante de actiuni la diferite companii listate pe piata: Argus, Sanex, Antibiotice. O mare influenta au avut-o si tranzactiile cu actiuni Petrom. Astfel, a vandut, prin tranzactii succesive, un pachet de 215.000.000 de actiuni Petrom, in valoare de 559 miliarde de lei, dupa care a participat la majorarea capitalului social al companiei, subscriind 231.683.384 de actiuni, pe care a platit numai 500 miliarde de lei. Tudor Ciurezu, vicepresedintele consiliului de administratie al SIF Oltenia si totodata director general adjunct, ne-a declarat ca prezenta activa pe piata de capital va continua si in acest an. 'Vom avea in vedere domeniile asigurari, financiar-bancar, medicamente si farmaceutice, iar daca vor fi listate, si companiile de utilitati incluse in programul O piata puternica', a spus Ciurezu. Mai mult, vicepresedintele SIF 5 a precizat ca 'vom intra si pe piata derivatelor la bursa din Sibiu'. Si administratorul SIF Muntenia, Muntenia Invest, va adopta in acest an o politica mai agresiva pentru investitii pe piata de capital. Teodor Mihaescu, presedintele Muntenia Invest, ne-a declarat ca 'anul acesta vom face un subfond, de aproximativ 20 de miliarde de lei, care sa urmareasca exclusiv oportunitatile de investitii pe piata de capital.'. Presedintele Muntenia Invest a precizat ca si in anul 1997 a mai avut o asemenea initiativa: 'acum sase-sapte ani am mai infiintat un asemenea subfond prin care s-au facut investitii in actiunile listate la BVB si Rasdaq, insa, din cauza evolutiei ulterioare a pietei, dupa un an am observat ca am inregistrat pierderi, astfel ca l-am desfiintat'. Strict financiar vorbind, analistul financiar de la Vanguard considera ca rezultatele anuale la SIF-uri erau, in mare parte, anticipate de piata si incluse in preturile de tranzactionare. 'Indicatorii P/E justifica aceste niveluri ale cotatiilor, iar in eventualitatea unor corectii ale pietei, probabil actiunile SIF nu vor fi afectate semnificativ' este de parere Cristian Tudorescu. Referitor la dividende, Tudorescu considera ca investitorii ar trebui sa tina cont cand isi fac calculele pentru SIF3 si SIF5 de natura exceptionala a unor venituri obtinute in 2004. 'Estimez ca aceste societati vor merge pe o politica de crestere a dividendului unitar brut cu 15-20% fata de anul trecut (430-450 lei la SIF5, respectiv 500 lei la SIF3), chiar daca profitul net a crescut intr-o masura mai mare', a precizat analistul Vanguard. Iulian Panait, presedintele societatii de consultanta financiara KTD Invest, spune ca 'cea mai nefavorabila pozitie, din punctul de vedere al raportului dintre pretul de piata si valoarea unitara a activului net o are SIF 4, cu o valoare de peste 1,3, in timp ce la celelalte SIF-uri acest raport variaza intre 1,11 si 1,17, astfel ca putem spune ca cea mai supraevaluata actiune este SIF4, iar SIF5 cel mai subevaluat, insa in medie piata reflecta corect valoarea celor cinci societati de investitii financiare.'
Sursa: Capital, 10 februarie 2005.'
09.02.2005
-
Fondul Monetar cere privatizarea urgenta a Romgaz si Hidroelectrica
Realitatea Romaneasca
___
Ministerul Economiei si Comertului a convenit cu Fondul Monetar International (FMI) ca termenul final pentru privatizarea distributiilor de energie Electrica Banat si Electrica Dobrogea este 12 aprilie 2005.
De asemenea, conform negocierilor cu FMI, finalizarea procesului de privatizare la Electrica Oltenia si Electrica Moldova, precum si transferul dreptului de proprietate vor trebui sa se faca pana cel mai tarziu in septembrie 2005. Mai mult, strategiile de privatizare pentru Electrica Muntenia Sud si cele trei complexuri energetice (Rovinari, Turceni si Craiova) vor trebui finalizate pana la sfarsitul lui aprilie 2005.
In ceea ce priveste privatizarea Romgaz si a unor capacitati ale Hidroelectrica, scrisoarea suplimentara de intentie semnata de Guvern cu FMI prevede obligatia partii romane de a pregati studii legate de vanzarea acestora intr-un climat concurential pana la sfarsitul lui iunie 2005.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 9 februarie 2005. -
Impozitarea dobanzilor readuce saltelele in atentia romanilor
Prime Transaction
___
Ideea nu este deloc noua. Impozitarea dobanzilor a fost “fluturata” pe la nasul publicului, pentru prima oara, in urma cu doi ani. Tot la sugestia Fondului Monetar International. Aproape toti bancherii au declarat atunci ca acest tip de impozitare nu numai ca va descuraja depozitele dar va conduce si la cresterea dobanzilor la credite.
“Taxarea” dobanzilor este o practica fiscala raspandita in tarile dezvoltate, inclusa in sistemul de impozitare globala. Coincidenta sau nu, cand in Romania anului 2003 se vorbea de impozitarea dobanzilor, in Statele Unite se propunea abolirea impozitului de dividende.
Intr-o tara in care mai toata lumea este “subcapitalizata”, impozitarea dobanzilor cu 10 la suta va readuce in actualitate… saltelele. Adica va duce la descurajarea economisirii ba mai mult, risca sa determine o crestere a dobanzilor la credite.
In masura in care aceasta decizie se va aplica prin retinerea impozitului respectiv la sursa, adica de catre banci, atunci va duce si la cresterea cheltuielilor administrative ale acestora.
Explicatia este simpla: daca populatia (ale carei depozite la banci reprezinta 35 la suta din totalul depunerilor) isi va retrage o parte din economii de teama impozitarii, bancile vor avea mai putine resurse si, automat, vor fi nevoite sa urce dobanzile la credite pentru a putea plati mai mult niste resurse in scadere.
Reprezentantii bancilor spun ca, dimpotriva, guvernul ar trebui sa adopte o politica menita sa incurajeze bancarizarea si investitiile in piata de capital, inca firava si lipsita de adancime. In Statele Unite, presedintele Bush a introdus in 2003 un program de stimulare a economiei in care propunea abolirea impozitului pe dividende.
ADIO SPECULATORI
Investitiile prin bursa erau considerate cele mai rentabile plasamente. Sumele in cauza nu generau costuri suplimentare – cum ar fi dobanzile bancare – si puteau fi investite intr-un timp relativ scurt.
Brokerii cred ca majorarea impozitului pe veniturile din tranzactiile cu actiuni de la 1 la suta la 10 la suta nu va influenta in mod semnificativ activitatea bursiera cu conditia ca el sa nu fie mai mare decat impozitele la alte tipuri de plasamente.
Care este totusi diferenta intre 1% si 10%? Intr-una din saptamanile lunii ianuarie a.c., la BVB s-au realizat tranzactii de 2.600 de miliarde de lei. 1% din aceasta suma inseamna 26 miliarde lei. 10% inseamna deja 260 miliarde.
In 4 saptamani suma castigata de stat poate depasi 1.000 de miliarde. In doar 32 de saptamani poate fi acoperita gaura la buget provocata de cota unica.
Teoretic, pentru ca practic volumul tranzactiilor bursiere nu este tocmai constant.
Reprezentantii Bursei de Valori Bucuresti sustin ca introducerea unei taxari a castigurilor de pe piata de capital trebuie sa tina cont de nivelul de dezvoltare al pietei de capital romanesti. 'Majorarea acestui impozit poate creste putin veniturile la bugetul de stat, dar poate indeparta multi investitori de Bursa, care oricum sunt putini - circa 10.000.
Prin urmare, in prezent baza de impozitare este redusa', este de parere Stere Farmache, directorul general al BVB.
Sursa: New Business, 9 februarie 2005.
' -
IAR Ghimbav, verificat in contractul EADS
Cotidianul IARV
___
Scandalul contractului semnat de Guvernul Nastase cu firma EADS a intrat in atentia Ministerului Administratiei si Internelor, cercetarea extinzindu-se si la IAR Ghimbav.
Sindicalistii de la fabrica de avioane IAR Ghimbav din Brasov au fost chemati la Inspectoratul Judetean de Politie pentru a oferi lamuriri legate de derularea acestui contract.
Dupa ce statul roman a incredintat contractul de un miliard euro companiei EADS pentru securizarea frontierelor, firmele cu care Eurocopter si EADS sint partenere in Romania au cerut comenzi pe masura valorii afacerii.
O astfel de solicitare de comenzi, in baza Legii contrapartidei, a fost facuta si de IAR Ghimbav. Conform angajamentelor semnate in momentul constituirii Societatii mixte Eurocopter Romania, grupul francez trebuie sa asigure contracte industriei aeronautice procentual cu fiecare produs adus sau fabricat in Europa.
„Daca se cumpara elicoptere de 100 milioane de euro, industriei aeronautice romanesti trebuie sa i se dea contracte de 100 milioane euro“, a explicat Arpad Suba, liderul sindical de la IAR.
Acesta afirma ca investigatia in cazul contractului cu EADS vizeaza eventuale aspecte de coruptie. MAI a anuntat insa ca nu va face nici o declaratie pina la finalizarea investigatiilor.
Sursa: Cotidianul, 9 februarie 2005.
-
Bursa a oprit ieri SIF-urile de la tranzactionare
Adevarul LION SIF2 SIF3 SIF4 SIF5
___
In urma unui articol din ziarul Adevarul, Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a decis, ieri, suspendarea de la tranzactionare a actiunilor celor cinci societati de investitii financiare (SIF). 'Nu este vorba de o sanctiune la adresa SIF-urilor, este o regula normala, in situatii in care apar evenimente care pot influenta piata bursiera.
In presa au aparut declaratii apasate ale unor oficiali guvernamentali referitoare la ridicarea pragului maxim de detinere de 0,1 la suta pe care il poate detine un actionar la un SIF.
Se vorbea inclusiv despre o posibila crestere a pretului actiunilor SIF-urilor, informatie care poate influenta piata bursiera, cat si despre discutii la care au participat si reprezentantii Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si cei ai SIF-urilor referitoare la aceeasi tema a pragului de detinere', ne-a declarat directorul general al BVB, Stere Farmache.
Acesta a adaugat ca a solicitat conducerii SIF-urilor sa vina cu clarificari cu privire la acest subiect.
La randul lor, sefii SIF-urilor nu au confirmat discutiile cu reprezentantii CNVM si ai comisiilor parlamentare, anuntand, sec, ca modificarea pragului de detinere la SIF-uri este posibila numai parcurgand procedurile legale care au legatura cu dreptul de proprietate al actionarilor, si nu pe baza de articolele din presa', asa cum se arata in comunicatul remis BVB de SIF Banat-Crisana.
Au aparut insa si primele reactii, SIF Oltenia anuntand ca intentioneaza sa includa pe ordinea de zi a viitoarei AGA Extraordinare 'problema discutarii si aprobarii modificarii pragului de detinere la 1 la suta din capitalul social'.
Dincolo de bunele intentii ale baronilor SIF-urilor, chiar si la nivel declarativ, ramane insa problema delicata a imposibilitatii intrunirii cvorumului la AGA Extraordinare, din cauza dispersiei masive a actionariatului, fara rezolvarea careia discutarea pragului de detinere ramane doar o vorba in vant.
Amintim ca, ieri, ziarul Adevarul a publicat un articol in care ministrul Finantelor, Ionut Popescu, se pronunta ferm in sensul renuntarii oricarei limitari a pachetelor de actiuni pe care le poate avea un actionar la un SIF.
In prezent, statutul SIF-urilor prevede ca un actionar poate detine maximum 0,1 la suta din capitalul social al unei societati de investitii financiare, prevedere care limiteaza, in opinia titularului de la Finante, inclusiv intrarea pe piata de capital a unor importante sume mari de la investitori straini de portofoliu.
Sursa: Adevarul, 9 februarie 2005.
'
08.02.2005
-
Impozitul pe dobanzi si pe actiuni va creste de la 1% la 10%
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
In urma discutiilor cu Fondul Monetar International Guvernul pregateste o noua modificare a codului fiscal prin care va mari intr-o prima faza de la 1% la 10% castigurile din tranzactiile cu actiuni si din investitiile in fonduri mutuale ale persoanelor fizice.
Impozitul pe veniturile din investitiile pe piata de capital ar urma sa creasca pana la 16% la inceputul anului 2006.
Cote similare ar urma sa fie aplicate si castigurilor realizate din tranzactii imobiliare si celor din dobanzi.
Sursa: Ziarul Financiar, 8 februarie 2005.
Pagina