09.02.2004
-
Primariile au prins gustul finantarii prin emisiuni de obligatiuni
Adevarul
___
Tot mai multe administratii publice locale se orienteaza spre emisiunile de obligatiuni in politica de finantare a obiectivelor de investitii. 'Interesul manifestat de investitori pentru aceste instrumente financiare este in crestere, avand in vedere ca obligatiunile municipale au demonstrat ca aduc randamente superioare fata de titlurile de stat sau depozitele bancare', ne-a declarat Bogdan Trandafir, seful Departamentului analiza din cadrul societatii de servicii de investitii financiare BCR Securities. Datorita acestui fapt, fondurile de investitii si o parte dintre societatile de asigurari si-au orientat o parte insemnata a resurselor catre achizitia de obligatiuni municipale. Incepand cu data de 10 februarie va fi initiata oferta publica de vanzare de obligatiuni emise de municipiul Targu Mures, in valoare totala de 30 miliarde lei, intermediarul ofertei fiind BCR Securities. Municipalitatea Targu Mures - care este cea de-a 21-a administratie publica locala care a recurs la aceasta modalitate de finantare - se afla la cea de-a doua emisiune, prima, cu o valoare de 20 miliarde lei, fiind incheiata cu succes la sfarsitul anului 2002. Rata dobanzii aferenta primului trimestru pentru obligatiunile Targu Mures este de 21 la suta pe an. Pana in prezent, valoarea totala a emisiunilor de obligatiuni municipale a depasit 600 miliarde lei, 55 la suta din valoarea totala a acestora fiind intermediate de Grupul Banca Comerciala Romana.
Sursa: Adevarul, 9 februarie 2004.'
06.02.2004
-
General Motors vrea Electroputere
Jurnalul National EPT
___
Compania americana General Motors revine cu o oferta pentru privatizarea Electroputere Craiova. De data aceasta, americanii vor sa cumpere doar sectia care produce locomotive.
In luna noiembrie am depus la Autoritatea pentru Privatizare o oferta pentru divizia de locomotive a Electroputere Craiova, a declarat Charles S. Mann, directorul de dezvoltare in zona Europei al companiei General Motors (GM) Electromotive. Societatea craioveana produce motoare, generatoare si transformatoare electrice fiind inclusa in programul PSAL I, convenit cu Banca Mondiala.
Mann a sustinut ca General Motors doreste sa achizitioneze uzina craioveana cu conditia ca Guvernul sa le asigure o piata de desfacere, inclusiv incheierea de contracte cu Compania Ferata Romana. 'Am ales Romania pentru ca vrem sa stabilim in tara voastra baza regionala a General Motors, de unde sa dezvoltam atat afacerile din tara dumneavostra, cat si din intreaga Europa de Est si Centrala ', a spus Mann.
NEGOCIERI. General Motors a mai depus o oferta pentru preluarea Electroputere Craiova in anul 2001, impreuna cu Karsdorfer Eisenbahngesellshaft. Privatizarea a esuat insa, deoarece APAPS nu a acceptat oferta consortiului. 'Ne-au respins oferta pentru ca nu le-a placut pretul oferit de noi', a precizat Mann.
In urma cu doi ani, pretul oferit pe actiunile intregii companii plus investitiile asumate se ridica la 25 de milioane de dolari. 'Acum nu avem inca o oferta de pret. Trebuie ca APAPS sa se decida intai ce inseamna divizia de locomotive.
De vanzare pana in octombrie
In urma cu doua saptamani, Guvernul a dat publicitatii un plan de actiuni care vor fi indeplinite in cursul anului 2004. Printre acestea, privatizarea Electroputere Craiova este preconizata a se incheia pana la finele lunii octombrie. Esuarea tentativelor de vanzare a societatii au dus la schimbarea strategiei de privatizare a acesteia, prin vanzarea ei pe divizii.
Iertata de datorii
Un motiv pentru care americanii au pus ochii pe fabrica de la Craiova il reprezinta si cheltuielile reduse cu forta de munca, spune Charles Mann, directorul GM (foto). In plus, Electroputere a beneficiat de clementa Guvernului la inceputul anului. Datoriile bugetare acumulate si neachitate, in 2003, au fost anulate potrivit Legii 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii.
Datoriile la Fondul de asigurari sociale de sanatate au fost esalonate la plata pe o perioada de 5 ani, cu o perioada de gratie de 6 luni, cuprinsa in perioada de esalonare, iar majorarile de intarziere si penalitatile au fost anulate.
Sursa: Jurnalul national, 6 februarie 2004.' -
Contracte de munca suspendate pentru trei lideri sindicali de la Azomures
Curierul National
___
Presedintele sindicatului “Alternativa 2002” de la Azomures si doi vicepresedinti au contractele de munca suspendate, incepand de ieri, decizia fiind luata dupa ce patronatul a depus plangeri penale impotriva celor trei la Parchetul de pe langa Tribunalul Mures. Este vorba de presedintele sindicatului, Maria Dandarau, precum si de doi dintre vicepresedinti, Nicolae Dobrau si Nelu Marginean. Potrivit liderului de sindicat de la “Alternativa 2002”, Maria Dandarau, suspendarea contractelor de munca le-a fost comunicata joi, cu precizarea ca decizia a fost luata conform Codului Muncii, impotriva celor trei lideri sindicali fiind depuse, marti, plangeri penale de patronat, la Parchetul Tribunalului Mures. “Este ciudat ca nu au fost suspendati toti membrii din Biroul Executiv, ci numai eu si doi vicepresedinti. Vom ataca aceasta decizie pentru ca intr-o decizie a Curtii Constitutionale s-a precizat ca suspendarea poate fi dictata doar daca incadrarea pe locul de munca este incompatibila cu functia detinuta. Or, eu, spre exemplu, sunt asistent medical la Azomures. In plus, potrivit legii sindicale si Codului Muncii, contractul de munca nu se poate modifica sau desface fara acordul organului de conducere, adica, in cazul nostru, al Adunarii Generale a Actionarilor”, a mai spus Dandarau. Aceasta a mai spus ca va supune acest caz la intalnirea de vineri a confederatiei sindicale de care apartine sindicatul din Azomures cu ministrul delegat pentru relatia cu sindicatele.
Sursa: Curierul national, 6 februarie 2004. -
Austriecii isi muta fabricile de textile in Romania si Bulgaria
Adevarul
___
Industria textila austriaca isi extinde activitatea in Bulgaria si Romania, o explicatie a acestei optiuni fiind cresterea nivelului de salarizare in cele zece tari din regiune care vor adera la Uniunea Europeana in acest an, informeaza cotidianul austriac 'Der Standard'. In opinia directorului comercial al Asociatiei producatorilor de textile din Austria, Franz Pitnick, pentru stimularea competitivitatii in industria textila, Uniunea Europeana trebuie sa creeze conditii-cadru si sa extinda dreptul de regim vamal preferential si pentru Romania, Bulgaria si Croatia.
Sursa: Adevarul, 6 februarie 2004.'
05.02.2004
-
Hidroelectrica, obligatiuni de 120 milioane euro la vara
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Hidroelectrica, al doilea producator de energie electrica de pe piata romaneasca, intentioneaza sa lanseze o emisiune de eurobonduri in valoare de 120 milioane euro pana in luna iunie a acestui an, potrivit oficialilor companiei.
„Dorim ca emisiunea de bonduri sa se materializeze pana in iunie. Acest termen este conditionat de obtinerea ratingului, proces care este in curs de finalizare. Valoarea emisiunii este de 120 milioane euro si se va face fara garantia statului”, a spus Nicolae Paunescu, directorul secretariatului general al Hidroelectrica.
Emisiunea de bonduri a Hidroelectrica a fost anuntata initial in luna august 2002, insa momentul lansarii a fost amanat. Dupa lansarea emisiunii CFR Marfa de 120 milioane euro, la o dobanda anuala de 10,5% in euro, Hidroelectrica si Transelectrica si-au amanat sine die emisiunile pe pietele externe de capital, cautand finantari mai ieftine.
Fondurile obtinute in urma operatiunii aveau ca destinatie modernizarea a trei complexe hidroenergetice situate pe raurile Lotru, Oltul inferior si Bicaz. Dupa obtinerea ratingului, Hidroelectrica va lansa o licitatie pentru stabilirea bancilor care vor intermedia lansarea pe piata a obligatiunilor companiei.
Compania are nevoie de fonduri importante pentru finalizarea mai multor hidrocentrale, aflate in diverse faze de executie.
In toamna anului 2001, Hidroelectrica a lansat 21 de asemenea proiecte, ce vizeaza finalizarea a 36 de hidrocentrale, suma de investitii necesara fiind estimata la 1,3-1,5 miliarde euro. Compania a cautat in acest fel sa atraga capital privat pentru punerea acestor capacitati in functiune.
Pana acum, dintre cei mai motivati de aceste proiecte s-au numarat grupul energetic italian Enel, compania franceza Mecamidi, Motizola (Cehia), dar si operatori privati autohtoni precum Neptun Campina, Romelectro sau Energy Holding.
Sursa: Zarul financiar, 5 februarie 2004. -
LNM imprumuta Petrotub cu sase milioane de dolari
Curierul National
___
LNM Holdings urmeaza sa acorde un imprumut de sase milioane de dolari societatii Petrotub Roman, se arata intr-un comunicat al companiei. Banii vor fi folositi ca si capital de lucru. Astfel, Petrotub a convocat Adunarea Generala a Actionarilor in data de 12 februarie. Pe ordinea de zi se afla desemnarea noului Consiliu de Administratie si alegerea presedintelui CA, stabilirea remuneratiei administratorilor, modificarea actului constitutiv si schimbarea denumirii, din SC Petrotub SA in SC ISPAT PETROTUB S.A. In plus, se intentioneaza revocarea dreptului de administrare si dispozitie asupra conturilor bancare ale societatii, pentru oricare persoana careia i-au fost incredintate astfel de drepturi de catre organele de conducere ale societatii sau de orice imputernicit al acestora. Pe de alta parte, sunt desemnate si noile persoane care se ocupa de aceste activitati. Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) si LNM Holdings au semnat, in luna octombrie a anului trecut, contractele de privatizare pentru Siderurgica Hunedoara si Petrotub Roman. APAPS a vandut 30.492.217 actiuni, reprezentand 80,9174 la suta din capitalul social al Siderurgica si 10.077.565 actiuni, reprezentand 69,7680 la suta din capitalul social al societatii comerciale Petrotub. Suma primita de stat pentru Siderurgica va fi folosita pentru finantarea infiintarii unui parc industrial. In plus, LNM va acorda o parte din banii necesari programelor de reconversie sociala, restul finantarii venind de la bugetul statului si de la cel local. In primele opt luni ale anului trecut, Siderurgica a inregistrat o cifra de afaceri de 1.559 miliarde de lei. Datoriile totale se ridicau la 8.961 miliarde de lei, iar pierderile la 785,6 miliarde de lei.Petrotub a avut, in aceeasi perioada, o cifra de afaceri de 2.160 miliarde lei. Datorile totale au depasit 2.779 miliarde lei, in timp ce pierderile au atins 267 miliarde lei.
Datoriile bugetare ale celor doua societati, neachitate la data transferului dreptului de proprietate asupra actiunilor detinute de stat, precum si dobanzile si penalitatile aferente acestora au fost anulate, printr-o ordonanta de urgenta a guvernului.
Sursa: Curierul national, 5 februarie 2004. -
Raportul ANC in cazul capuselor de la Antibiotice
Adevarul ATB
___
Autoritatea Nationala de Control a anuntat ieri rezultatul anchetei facute la Antibiotice Iasi. Raportul scoate la iveala pagube de sute de miliarde de lei aduse de capusele interpuse pe lantul de distributie al fabricii. Totusi, ministrul Controlului, Ionel Blanculescu, a evitat sa pronunte cuvantul ilegalitate, spunand ca in acest caz 'se poate vorbi despre cea mai rafinata formula de inginerie juridica si financiara'. El a spus ca 'din analizele juristilor solutia este criticabila, si prin extensie, ilegala', lasand rezultatele anchetei in coada de peste. Raportul este insa destul de clar. Capusa luata in vizor a fost SC PHARMA SA, principalul distribuitor al Antibiotice Iasi. Aceasta firma a fost infiintata dupa ce conducerea fabricii de medicamente a hotarat externalizarea diviziei de distributie a medicamentelor prin infiintarea unei firme care sa se ocupe de vanzarea produselor sale. 'Prin aceasta operatiune - se spune in actul de control - Antibiotice SA detine o cota de numai 30 la suta din capitalul social al firmei de distributie.
Astfel, Antibiotice Iasi pierde controlul asupra distributiei de medicamente, aceasta fiind preluata de operatorul privat, in structura caruia se regasesc ca actionari membri din fosta conducere a societatii de productie.' Unul dintre actionarii la care face referire actul de control este Constantin Acatrinei, director comercial la Antibiotice Iasi pana la infiintarea capusei SC PHARMA SA. Dupa 'externalizarea' distributiei, Acatrinei a trecut la firma SC PHARMA, unde este presedinte al Consiliului de Administratie si director general. El mai detine si 20 la suta din actiunile firmei de distributie, fiind al doilea actionar ca importanta dupa Antibiotice Iasi. In subordinea sa se afla directorul comercial Dumitru Nani, fratele directorului general de la Antibiotice Iasi, Ioan Nani. Alte cinci la suta din actiunile capusei SC PHARMA revin sotiei lui Acatrinei. Actul de control confirma starea de ilegalitate in care s-a aflat actionariatul firmei timp de cateva zile, atunci cand prin legea vanzarii medicamentelor s-a interzis in mod expres fabricilor producatoare orice fel de implicare in unitatile de distributie en gros. Aceasta restrictie menita sa curete sistemele de vanzari de firmele capusa a tinut insa numai 23 de zile.
Speculantii din reteaua de distributie urmau sa piarda zeci de milioane de dolari, asa ca s-a ajuns rapid la concluzia ca ar fi bine sa se renunte la aceasta prevedere. Asa a aparut la Camera Deputatilor o propunere legislativa care cerea abrogarea articolelor de lege abia intrate in vigoare. Fiind intrebat de presa, Blanculescu a spus ieri ca nu stie care au fost initiatorii acestei propuneri legislative menite sa protejeze pe mai departe capusele. Pagina de internet a Camerei Deputatilor arata ca printre semnatarii actului care a dus la modificarea legii se numara si actualul ministru al Sanatatii, Ovidiu Branzan. Raportul ANC arata ce efecte a produs initiativa legislativa a deputatului Branzan la Antibiotice Iasi: 'Pozitia minoritara a SC Antibiotice Iasi in societatea comerciala de distributie nu confera acesteia posibilitatea de a lua toate masurile in vederea recuperarii contravalorii marfurilor livrate catre SC PHARMA SA. In perioada 2001-2003, peste 56 la suta din productia realizata de SC Antibiotice Iasi a fost livrata catre SC PHARMA SA. In aceeasi perioada, volumul creantelor a crescut, datoriile distribuitorului catre producator fiind de 454 miliarde lei in anul 2001, 621 miliarde lei in anul 2002 si 804 miliarde lei in 2003.
SC PHARMA SA are o pozitie privilegiata intrucat SC Antibiotice Iasi nu poate sa o execute silit pentru neplata datoriilor la termen - acest lucru insemnand sa se 'autoexecute silit' - si nici nu poate opri livrarile de produse, ambele alternative presupunand un sabotaj al propriilor interese de actionar.' In plus, SC PHARMA SA a platit in mod preferential creditorii sai, in defavoarea firmei producatoare. 'Ca urmare a neincasarii la termen a creantelor, se constata o crestere a obligatiilor de plata restante ale SC Antibiotice Iasi catre bugetul de stat. Neparticiparea in mod direct la licitatiile publice desfasurate la nivelul spitalelor si vanzarea de medicamente prin distribuitori (SC PHARMA) au condus la o impovarare a sistemului sanitar ca urmare a faptului ca la acelasi volum de medicamente aprovizionate s-a platit un pret mai mare, cauza fiind cota de adaos comercial impusa de distribuitori.' La capitolul masuri, in actul de control al ANC se spune: 'Ministerul Sanatatii, in calitate de actionar majoritar la SC Antibiotice Iasi, va retrage aceasta societate din actionariatul SC PHARMA SA, urmand sa-si dezvolte propria retea de distributie.' Cum se va realiza acest lucru ramane de vazut.
Sursa: Adevarul, 5 februarie 2004.'
04.02.2004
-
Conducta Nabucco va traversa Romania pe o distanta de 600 km
Romania libera TGN
___
Compania OMV a semnat o intelegere cu Compania Nationala Iraniana de Export de Gaz (NIGEC) prin care a fost stabilita participarea partii iraniene la proiectul european Nabucco, proiect care vizeaza construirea unei conducte de transport a gazelor naturale din zona Marii Caspice in Europa Centrala si de Vest. Compania Nationala Iraniana de Petrol (NIOC) intentioneaza, astfel, sa exporte in Europa gazul natural produs in Iran, prin intermediul filialei sale, NIGEC. Conducta Nabucco, cea care va lega Turcia de Austria, este un proiect comun al OMV Erdgas, filiala detinuta in intregime de OMV Aktiengesellschaft, si un consortiu format din companiile Transgaz (Romania), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria) si BOTAS (Turcia). Lungimea conductei va fi de 3.400 kilometri, cu o capacitate de transport de 30 de miliarde metri cubi pe an. Ea va traversa Romania pe o distanta de aproape 600 de kilometri. Valoarea proiectului este de 4,4 miliarde dolari, acesta urmand a se finaliza in perioada 2010-2011. Studiul tehnic pentru realizarea conductei de gaze trebuie contractat pana pe 25 februarie si ar urma sa fie finalizat in luna septembrie.
Liderul consortiului va fi OMV companie aleasa atat pentru cifra de afaceri, cat si pentru faptul ca provine dintr-o tara membra UE.
Conducta ar trebui sa transporte cei circa 30 miliarde metri cubi de gaze naturale din tari precum Azerbaidjan, Kazahstan, Turkmenistan sau, mai nou, Iran. Proiectul de construire a conductei a fost aprobat pe data de 15 iulie 2003 de Uniunea Europeana. Fiecare tara participanta la realizarea lui va avea dreptul de a-si retine cantitatea de gaze pe care va putea sa o asimileze, in functie de potentialii clienti pe care ii are.
Sursa: Romania libera, 4 februarie 2004. -
Sanse mici pentru Lukoil de a cumpara PETROM
Cotidianul SNP
___
In cursa pentru privatizarea Societatii Nationale a Petrolului Petrom SA au ramas aceleasi sapte societati si asta pentru ca Petrom nu va fi vanduta pe bucati. Dan Ioan Popescu, ministrul Economiei si Comertului, a declarat, ieri, ca in contractul de vanzare-cumparare a Petrom se va introduce o clauza conform careia nu se vor putea instraina sau privatiza separat structurile ce se afla in componenta societatii.
'Nu vom lasa ca rafinariile sa fie achizitionate de cineva, iar structurile care se ocupa de distributie sa fie preluate de altcineva', a specificat Popescu. Aceasta problema a fost discutata de oficialii Ministerului Economiei si Comertului (MEC), ivindu-se in urma anuntului facut de firma Lukoil, interesata numai de una dintre structurile Petrom. Vagit Alekperov, presedintele Lukoil, a declarat recent, citat de Reuters, ca firma pe care o reprezinta este interesata numai de achizitionarea unor active ale companiei romanesti.
Prin anuntul facut, ieri, de Dan Ioan Popescu, Lukoil nu va mai putea participa, asa cum intentiona, la privatizarea Petrom. De altfel, daca ar intentiona sa intre intr-un consortiu cu una dintre companiile ramase in cursa si sa participe la cumpararea intregii societati, Lukoil ar putea intra sub incidenta Legii antimonopol.
Ofertele pentru participarea la privatizarea Petrom trebuie depuse pana in luna aprilie. Castigatorul acestei licitatii va putea sa-si majoreze participatia la 51% din actiunile Petrom. Cele sapte companii ramase in cursa pentru privatizarea Petrom sunt Occidental Oil and Gas, OMV, MOL, PKN-Orlen, Gazprom, Hellenic Petroleum si Glencore.
Sursa: Cotidianul, 4 februarie 2004.' -
Tractoare de la Brasov in rate
Adevarul
___
'Anul 2004 va reprezenta anul relansarii Uzinelor Tractorul Brasov, iar la finele acestei perioade, UTB va ocupa un loc important in lume intre producatorii de tehnica agricola', ne-a declarat Mauro Frola, reprezentantul Landini in Romania. Potrivit acestuia, producatorii agricoli vor fi sprijiniti pentru a cumpara tractoare produse la Brasov. 'Avem in lucru o formula de finantare a producatorilor agricoli prin care acestia sa poata achizitiona tractoare prin credite cu o dobanda extraordinar de mica, iar ratele vor fi platite dupa perioada de recoltare. Pana la sfarsitul lunii martie, vom alege banca comerciala cu care vom lucra', a precizat Frola. Reprezentantul Landini preconizeaza ca UTB va vinde in acest an minumum 6.000 de tractoare, jumatate dintre acestea urmand sa fie exportate. 'Avem semnale pozitive din tari cu traditie pentru exporturile UTB - Turcia, Iran, Canada, SUA, dar si din alte state precum Ungaria, Slovacia, Croatia, Bulgaria, sau din CSI', a subliniat Frola. 'Va fi necesar un efort extraordinar de mare pentru realizarea unui proces de productii care sa ne garanteze calitatea si fiabilitatea produselor noastre', a aratat oficialul Landini. La sfarsitul acestui an, inceputul anului 2005, UTB va lansa noi modele de tractoare, de capacitati de 100-130CP, care vor avea un 'pret competitiv'. Landini preconizeaza in acest an pentru UTB o cifra de afaceri de circa 70 milioane euro, 'valoare care nu este extraordinar de mare, dar care va da primul semnal de redresare si de pozitionare pe piata internationala a Uzinelor de la Brasov'. In acest an, planul de investitii cuprinde, printre altele, modernizarea intregii platforme de productie. In prezent, Landini asambleaza un tractor de 80 CP la uzina Romet Buzau, iar pe viitor, in aceasta locatie, cat si in orasul de sub poalele Tampei se vor produce subansamble pentru fabricile Landini din lume. La UTB lucreaza circa 3.300 de salariati, iar la semnarea contractului de privatizare, investitorul italian s-a angajat sa pastreze acelasi numar de personal timp de doi ani. 'Nici dupa aceasta perioada nu intentionam sa facem disponibilizari, daca totul merge cum ne-am propus', a spus Frola. Compania italiana Landini a cumparat in septembrie anul trecut pachetul majoritar de actiuni al UTB, pentru care a platit doar 250.000 de euro, preluand datorii si credite comerciale neachitate in valoare de 17 milioane euro. De asemenea, Landini s-a angajat, prin contract, ca va investi peste 28 milioane euro, ridicand, astfel, valoarea totala a tranzactiei la 45 milioane euro. In acest an, Ministerul Agriculturii a prevazut circa 600 miliarde lei pentru subventionarea achizitiilor de tehnica agricola.
Sursa: Adevarul, 4 februarie 2004.'
Pagina