03.02.2004
-
Lukoil vrea sa preia reteaua de benzinarii din Europa centrala si de est
Curierul National
___
Grupul petrolier Lukoil intentioneaza sa se extinda in Europa centrala si de est. Astfel, compania va investi 150 de milioane de dolari pentru realizarea unei retele de 120 de statii de benzina in Ungaria, informeaza Bloomberg. Lukoil va furniza carburanti de la rafinaria Petrotel din Ploiesti. Acesta urmeaza sa isi reia productia in luna iulie. Pentru inceput, la Petrotel se vor rafina 220.000 de tone de combustibil lunar, a declarat Teodor Chirilescu, director la Lukoil. El a adaugat ca rafinaria din Ploiesti va alimenta retelele Lukoil din Romania, Ungaria si Moldova. Benzinariilor din Romania le vor fi alocate 25.000 de tone de carburanti lunar, cantitatea crescand, apoi, la 40.000 de tone. In Ungaria se vor duce intre 10.000 si 15.000 de tone, iar reteaua Lukoil din Moldova va primi 7.000 de tone de carburanti pe luna. La randul sau, Nicolae Ciornii, presedintele Lukoil Downstream SRL, aflat in Cuba, a confirmat ca productia Petrotel va fi de 220.000 de tone lunar, din care 70 la suta va fi destinata pietei romanesti.
Grupul poarta negocieri, in prezent, pentru cumpararea unor statii in Ungaria. “Probabil ca se va face o evaluare a unor retele independente de benzinarii, in vederea cumpararii acestora”, a precizat Chirilescu. Acesta a adaugat ca, in Romania continua programul de dezvoltare pentru a se ajunge la 300 de statii, pana la sfarsitul anului. Grupul Lukoil a preluat, anul trecut, pentru 121 de milioane de euro, activele societatii MV Properties SRL din Bucuresti. Este vorba despre 75 de benzinarii si sapte depozite de carburanti in Romania.
In felul acesta, Lukoil se apropie de numarul de benzinarii detinute de Petrom. Compania de stat are circa 600 de statii, in timp ce grupul Rompetrol are circa 180 de unitati.
In plus, Lukoil a anuntat ca negociaza cu una dintre companiile de pe lista scurta pentru privatizarea Petrom, pentru a prelua impreuna compania romaneasca.
Pentru preluarea Petrom au depus oferte preliminare si neangajante, in luna noiembrie 2003, companiile OMV Austria, ENI - Italia, MOL - Ungaria, PKN Orlen - Polonia, Gazprom - Rusia, Hellenic Petroleum - Grecia, Occidental Oil & Gas Holding Corporation - SUA si Glencore - Elvetia. Ulterior, grupul ENI a anuntat ca nu va participa la urmatoarele etape.
“Din activele Petrom, ne intereseaza prelucrarea si distributia, dar nu avem nici un interes pe partea de extractie”, a spus Ciornii.
Potrivit oficialului Lukoil, o eventuala colaborare cu respectiva companie va fi valabila doar in cazul in care aceasta castiga licitatia pentru privatizarea Petrom. El a aratat ca este vorba despre o companie care are interese regionale.
Sursa: Curierul national, 3 februarie 2004. -
InterAgro a vandut aproape 10% din Rafinaria Astra
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI ASP
___
Un pachet de 9,99% din Rafinaria Astra Romana (ASP) a fost transferat ieri, printr-o tranzactie speciala la BVB. Numarul actiunilor transferate (de 113.500.000 de bucati) reprezinta limita maxima care ar putea fi tranzactionata pe piata fara ca vanzatorul sa lanseze oferta publica. Valoarea totala a tranzactiei a insumat 68,1 miliarde lei. Ioan Niculae, presedintele InterAgro, a declarat pentru ziarul Bursa ca pe pozitia vanzatorului a fost una dintre firmele pe care le controleaza, iar cumparatorul a fost o firma straina pe care nu a dorit sa o numeasca. Domnia sa a precizat ca actiunile Rafinariei Astra Romana i-au parvenit in urma contractului de privatizare a societatii. Conform structurii actionariatului, posibilii cumparatori ar putea fi Broadhurst Investments, care detine in prezent 17,74% din actiunile ASP sau Kreyton Limited, care controleaza 37,07% din actiunile rafinariei.
Ioan Niculae a declarat ca pe parcursul ultimului an si-a recuperat investitia impusa de contractul de privatizare, iar vanzarea pachetului de ieri i-a adus un profit de aproximativ 32%.
Compania InterAgro mai ramane, in urma tranzactiei de ieri, cu 6,55% din actiunile Rafinariei Astra Romana. Societatea Asirom, un alt actionar semnificativ al rafinariei, detinea, la 13 ianuarie, 21,86% din actiunile ASP. Brokerii sustin ca am putea asista in sedintele urmatoare la noi transferuri speciale cu pachete mari de actiuni ASP.
Sursa: Ziarul Bursa, 3 februarie 2004.
-
O crestere economica de 7-8% ar alimenta inflatia
Adevarul
___
O crestere economica de 7-8%, fata de 4-5% cat se urmareste in prezent, ar suprasolicita economia nationala si ar avea efecte negative asupra inflatiei sau a contului curent, a declarat, luni, Valentin Lazea, economistul-sef al Bancii Nationale a Romaniei (BNR). 'Sa nu creada cineva ca privatizarea utilitatilor ne va trimite imediat dintr-un cerc vicios, care dureaza de 14 ani, intr-un cerc virtuos, care ne va permite o crestere economica mai mare fara a afecta alti indicatori', a explicat Lazea. Oficialul BNR a aratat ca economia romaneasca are o serie de particularitati care nu permit un ritm de crestere mai ridicat fara aparitia unor dezechilibre ale contului curent sau reaprinderea inflatiei. 'In Romania ultimilor 14 ani, daca s-a fortat cresterea, am avut probleme ori cu inflatia ori cu deficitul extern', a adaugat Lazea. Pentru acest an, autoritatile estimeaza o crestere economica de 5,5%, ceea ce va aduce produsul intern brut la nivelul consemnat in1989. In ultimii 14 ani, perioadele de crestere economica au alternat cu cele de recesiune. Caderea a inceput dupa 1989, inregistrandu-se comprimari severe ale PIB, de 5,6% in 1990, 12,9% in 1991 si 8,8% in 1992. Perioada 1992 - 1996 a fost caracterizata de reveniri succesive ale productiei, cu o crestere mai putin sustinuta in 1996. Cel mai semnificativ avans a fost realizat in 1995, cand economia a urcat cu 7,1%. Ciclul de scaderi a insotit perioada 1997-1999, pe fondul unor politici de restructurare si liberalizare a preturilor. Dupa o criza care a adus in 1997 un PIB cu 6,1% mai mic decat in anul anterior, au urmat usoare ameliorari ale trendului descendent. Economia a regresat in 1998 cu 4,8% si cu 2,3% in 1999. Anul 2000 este momentul de revenire al economiei. Dupa un avans de numai 1,6%, PIB a urcat cu 5,3% in 2001 si 4,9% in 2002. Desi primele proiectii aratau pentru 2003 o crestere de 5,2%, autoritatile si-au revizuit tinta pentru 4,8%.
Sursa: Adevarul, 3 februarie 2004.'
02.02.2004
-
In defazaj cu UE: bursa nu este folosita deloc pentru finantare
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Companiile romanesti continua sa evite folosirea pietei de capital pentru finantare si se indreapta aproape in exclusivitate catre banci, in vreme ce in tarile Uniunii Europene tendinta este inversa: importanta bancilor traditionale este in scadere.
Capitalizarea Bursei de Valori Bucuresti a depasit de curand nivelul de 4 miliarde de dolari, la care se adauga 2,5 miliarde de dolari, capitalizarea Bursei Electronice RASDAQ. Insa cresterea de anul trecut a capitalizarii BVB s-a datorat in exclusivitate cresterii cotatiilor actiunilor, nu si aparitiei pe piata a unor noi companii, asa cum s-a intamplat in 1999 si 2001.
Anul trecut a fost primul din ultimii cinci in care capitalizarea totala Bursei de Valori Bucuresti a crescut in termeni reali mai putin decat creditul neguvernamental. Valoarea actiunilor care pot fi tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a urcat anul trecut in termeni reali cu 17%, iar creditul neguvernamental s-a majorat in aceeasi perioada cu 41%, conform unui studiu prezentat vineri de directorul BVB, Stere Farmache.
In ciuda cresterii cererii din partea investitorilor, companiile romanesti sunt inca reticente sa se finanteze prin mecanismele pietei de capital, a apreciat Stere Farmache. La finalul anului trecut, capitalizarea BVB reprezenta 7% din PIB, in timp ce valoarea creditului neguvernamental reprezenta 16% din PIB. Una cauzele slabei dezvoltari a pietei de capital se numara puterea scazuta a investitorilor institutionali romani. Activele plasate pe piata de capital de fondurile mutuale sunt extrem de scazute, iar reforma sistemului de pensii este inca la inceput.
Nivelul redus al finantarii obtinute de pe piata de capital este caracteristic, de altfel, pietelor din taruce central si est-europene. Una din problemele Bursei din Praga este aceea ca nu serveste finantarii companiilor, iar acest fapt este caracteristic pietelor mici de capital. Anul trecut nu am avut nici o oferta publica initiala a declarat Pavel Hollman, secretarul general al Bursei din Praga. Oferta publica initiala este oferta de vanzare a actiunilor nou emise pe care o companie privata o desfasoara pe piata de capital in scopul obtinerii de fonduri necesare dezvoltarii, listandu-se astfel la b ursa.
In ultimii trei ani in Romania a avut loc o singura oferta de acest fel, cea a companiei Grupul Editorilor si Difuzorilor de Presa, la finalul anului trecut.
Pe de alta parte, in tarile Uniunii Europene, companiile au tendinta sa se indrepte din ce in ce mai mult catre piata de capital pentru a obtine finantare. In Uniunea Europeana importanta bancilor tradintionale in finantarea companiilor este in scadere. Totusi pietele europene de capilal sunt departe de cele americane in aceasta privinta , apreciaza Lito Ioannidou, vicepresedintele bursei din Atena.
Marea majoritate a companiilor de la Bursa din Bucuresti au fost aduse pe piata din necesitatea de a crea o piata de capital si nu pentru ca intentionau sa obtina finantare. Mai mult, statul detine o cota importanta din actiunile listate. Numai actiunile detinute de stat la cea mai mare companie de pe piata, Petrom, reprezinta 40% din capitalizarea bursiera totala.
In ultimele luni mai multe companii private romanesti si-au anuntat intentia de a-si lista actiunile la Bursa. Cu toate acestea, sperantele reprezentantilor Bursei privind dezvoltarea piatei romanesti de capital sunt legate de deciziile Guvernului de a lista companii de stat. Am convingerea ca este aproape imposibila dezvoltarea pietei de capital fara sprijinul Guvernului. Daca Executivul este receptiv, si cred ca intr-un an electoral va fi, este posibil sa vedem listate la Bursa societati cu capital majoritar de stat.' a declarat presedintele BVB, Sergiu Oprescu.
El a mai declarat ca imediat dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europena, programata pentru 2007, se va putea pune problema participarii Bursei de la Bucuresti intr-o structura integrata cu alte piete europene, inclusiv o fuziune. Pietele de capital ale Uniunii Europene sunt in prezent in proces de integrare, reglementari noi in acest sens sa urmand fie emise pana in 2005.
Sursa: Ziarul financiar, 2 februarie 2004.' -
BVB va solicita includerea in indicele burselor central europene
Curierul National
___
Bursa de Valori Bucuresti va solicita, in cursul acestui an, includerea unor companii din Romania, in indicele burselor central europene CESI, care cuprinde bursele de valori din Polonia, Ungaria, Cehia si Slovacia, a declarat Sergiu Oprescu, presedintele BVB.
'Am facut demersuri similare si in urma cu doi ani, dar consider ca in prezent piata romaneasca are alte dimensiuni si este mult mai pregatita', a spus Oprescu.
Nu sunt excluse nici fuziunile
Prezenta BVB in indicele CESI ii va conferi o mai mare vizibilitate in randul investitorilor straini de portofoliu, reprezentand, totodata, un exercitiu in perspectiva integrarii burselor la nivel european. Sergiu Oprescu spune ca problema integrarii bursiere va deveni una dintre preocuparile majore imediat dupa aderarea Romaniei la UE.
'Din moment ce bursa va renunta la forma de organizare mutuala, vom putea opta pentru orice fel de cooperare, inclusiv pentru fuziuni', a explicat oficialul BVB.
In ceea ce priveste evolutia BVB pentru acest an, presedintele institutiei anticipeaza o crestere cu 30 - 35 la suta a valorii medii zilnice de tranzactionare, fara a avea in vedere ofertele publice de preluare, care au sustinut in mare parte, anul trecut, nivelul mediu al transferurilor .
Oprescu apreciaza ca dezvoltarea bursei este conditionata de listarea unor noi societati si vede sprijinul Guvernului ca absolut necesar pentru o piata de capital solida. 'Daca Executivul este receptiv, si cred ca intr-un an electoral va fi, este posibil sa vedem listate la bursa societati cu capital integral de stat. Am convingerea ca este aproape imposibila dezvoltarea pietei de capital fara sprijinul Guvernului', a adaugat Oprescu.
Sunt asteptate RomTelecom si BRD
Presedintele BVB s-a aratat optimist in privinta listarii la bursa, in 2004, a unui pachet de actiuni emise de operatorul de telefonie fixa RomTelecom. El atrage insa atentia ca un proces de listare se intinde pe o perioada de timp mai lunga, cuprinsa intre sase luni si un an.
In opinia lui Oprescu, introducerea la bursa a unor noi societati cu capital la stat va fi urmata de listarea unor companii private, care sunt deja in discutii cu societatile de intermediere.
Oficialul BVB considera ca anul 2004 poate fi unul al deschiderii pietei obligatiunilor corporative, mizand in primul rand pe interesul manifestat in acest sens de bancile comerciale.
'Cred ca, fiind o societate deschisa, BRD - Groupe Societe Generale va alege sa realizeze emisiunile de obligatiuni prin oferte publice', a adaugat Oprescu. Actionarii BRD au aprobat, de curand, realizarea unor emisiuni de obligatiuni, in 2004, in limita unui plafon de 1.500 de miliarde lei, cu o scadenta de 3 - 5 ani.
O decizie similara a fost adoptata, recent, si de catre actionarii Raiffesen Bank.
Referitor la unificarea BVB si a Bursei Electronice Rasdaq, Oprescu a aratat ca, pana la aprobarea legii consolidate a pietei de capital, se va incerca preluarea la cota bursei a unor companii listate in categoria I de pe piata Rasdaq.
Comisia Europeana n-a avut suficienti oameni ca sa studieze unificarea BVB-Rasdaq
'Pana vom avea noua lege vom trece la unificarea in fapt a celor doua piete, iar apoi o sa facem si demersurile necesare pentru unificarea formala', a mai spus Oprescu. Potrivit reprezentantilor Comisiei Europene la Bucuresti, proiectul legii consolidate a fost returnat Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare fara a avea obiectii majore.
'Expertii Comisiei Europene au transmis inapoi proiectul de lege, aratand ca nu au existat resursele umane suficiente pentru a intocmi un raport complet asupra noilor reglementari.
In aceasta perioada, institutia se concentreaza pe ultimele pregatiri legate de procesul de extindere a UE, de la 1 mai.
Comisia a specificat ca va raspunde punctual la orice solicitare de lamurire din partea CNVM', au declarat pentru Mediafax surse din cadrul delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti.
Potrivit calendarului de negocieri, Parlamentul trebuie sa aprobe noua lege consolidata a pietei de capital pana cel tarziu la sfarsitul primului trimestru din 2004.
Sursa: Curierul national, 2 februarie 2004.' -
Obligatiunile pe care le va emite Raiffeisen Bank vor fi listate la BVB
Adevarul
___
Adunarea Generala a Actionarilor Raiffeisen Bank a aprobat lansarea de obligatiuni pe parcursul anului 2004, in limitele a 75% din capitalul social, in una sau mai multe transe si avand scadente cuprinse intre doi si trei ani, informeaza un comunicat al bancii. Actionarii bancii au decis ca titlurile sa fie listate la Bursa de Valori Bucuresti. 'Mizam pe investitorii romani, care asteapta astfel de produse, insa un rol important il vor juca si investitorii institutionali straini. Un alt avantaj al emisiunilor de obligatiuni care vor fi lansate de Raiffeisen Bank in acest an consta in faptul ca ele vor putea fi listate la Bursa de Valori, iar acest lucru va duce la cresterea volumelor tranzactionate', a declarat James Stewart, vicepresedintele Diviziei Trezorerie din cadrul Raiffeisen Bank. Potrivit comunicatului, emisiunea de obligatiuni reprezinta solutia optima care sa asigure o mai buna echilibrare a resurselor atrase cu plasamentele efectuate de banca, avand in vedere cresterea activitatii din ultima perioada.
Sursa: Adevarul, 2 februarie 2004.'
30.01.2004
-
Banca Transilvania: crestere nominala, dar scadere in termeni reali
ZF RO - FONDURI MUTUALE TLV
___
Banca Transilvania a incheiat anul 2003 cu un profit brut de 557 miliarde de lei, cu 3,5% mai mare decat profitul brut inregistrat in 2002 si cu 12% mai mare decat profitul bugetat initial. Conform datelor de la 31 decembrie 2003, activele totale ale Bancii Transilvania insumau 14.191,77 miliarde lei, inregistrandu-se astfel o crestere de 165% fata de anul precedent. Fondurile proprii se ridicau la valarea de 2.051,84 miliarde de lei. Banca precizeaza ca profitul net pe 2003 va fi dat publicitatii in momentul in care se vor clarifica ultimele aspecte privind aplicarea Legii 485 din decembrie 2003 de modificare a legii bancare.
Rezultatul final este cu atat mai spectaculos cu cat, dupa primele noua luni profitul era in scadere nominala cu 10% fata de rezultatul obtinut in perioada similara din 2002, explicatia oficialilor bancii fiind sacrificarea profitului in favoarea investitiilor si a cotei de piata.
Oficialii bancii tin sa arate ca profitul peste asteptari a fost obtinut in conditiile in care anul trecut au fost realizate investitii de aproape 400 de miliarde de lei, cu peste 77 % mai mari decat cele realizate in 2002. Investitiile au fost dirijate in special inspre extinderea retelei proprii de unitati si modernizarea sistemului IT al bancii. De asemenea, s-au realizat investiti de capital importante in companiile subsidiare bancii, in vederea consolidarii pozitiei Grupului Financiar BT - BT Leasing, BT Direct, BT Securities si SAR Transilvania.
'Rezultatele inregistrate pe anul 2003 ne indreptatesc sa fim optimisti fata de evolutia bancii din acest an', afima Robert C. Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania. 'Aceste rezultate sunt, in primul rand, un semn al imbunatatirii relatiei bancii cu clientii ei, atat persoane fizice cat si persoane juridice. A fost un an in care investitiile au fost prioritare. Am reusit sa extindem reteaua teritoriala de la 46 de unitati, cate erau la inceputul anului, la 71 de unitati, realizand si lucrari mari de modernizare la unitatile deja existente ', spune Rekkers. Conducerea Bancii Transilvania are planuri mari pentru acesta, in vederea extinderii in continuare a pozitiei pe piata de retail.
' Vom propune Adunarii Generale a Actionarilor ca si in 2004 sa continuam aceasta politica de investitii. Ne dorim ca anul acesta sa avem un buget de investitii de 8 milioane de EURO care va fi dirijat in special inspre deschiderea de noi unitati, astfel ca pana la sfarsitul lui 2004 sa reusim sa extindem reteaua la 100 de unitati', afirma directorul general al bancii
Cel mai mare actionar individual al Bancii Transilvania este BERD cu un pachet de 15% din actiuni. In ultimile luni, mai multe fonduri sau banci de investitii strane au cumparat aproximativ 10% din actiunile Bancii Transilvania, eforturile acestor investitori de a-si mari participatia la banca alimentand o serie de speculatii. In prezent, datorita statului de infiintare al Bancii Transilvania, nici un actionar in afara de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) nu poate detine mai mult de 5% din actiunile bancii. In afara de membrii fondatori ai bancii, singurii investitori care detin pachete apropiate de nivelul de 5% sunt SIF Banat - Crisana si SIF Oltenia. SIF Moldova detine, de asemenea, un pachet 2 - 3% din actiuni.
Anul trecut, Banca Transilvania a reusit sa-si intareasca pozitia pe piata creditelor retail (in special credite imobiliare/ipotecare si credite de consum), valoarea totala a creditelor fiind la data de 31 decembrie 2003 de 8.571,3 miliarde de lei, de asemenea in crestere fata de anul anterior. Depozitele atrase de la clienti se ridicau la 31 decembrie 2003 la valoarea de 10.080,19 miliarde de lei. In 2003, Banca Transilvania a incheiat contracte de finantare cu mai multe institutii financiare internationale, intre care FMO, BERD si DEG, in valoare de 1.100 miliarde de lei.
Sursa: Ziarul financiar, 30 ianuarie 2004.' -
Electroputere va fabrica 16 locomotive pentru SNCFR
Romania libera EPT
___
In urma unei recente licitatii, Societatea comerciala 'Electroputere' SA Craiova a castigat dreptul de a fabrica 16 locomotive pentru Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane (SNCFR). La licitatie, alaturi de firma craioveana au mai participat Feroviara Bucuresti, Feroviara Cluj, dar si alte firme. Chiar daca inca nu a fost semnat contractul pentru productia celor 16 locomotive, directorul general, ing. Cornel Mondea, considera licitatia 'o gura de oxigen' pentru Fabrica de locomotive, care pentru a se mentine pe linia de plutire ar avea nevoie sa produca anual 50 de locomotive. Ce-i drept, mai exista inca un contract, cu General Motors, dar cu derulare din luna mai a acestui an.
Sursa: Romania libera, 30 ianuarie 2004.' -
Fondurile straine de investitii aloca bani mai multi pentru Romania
Adevarul
___
Romania si Bulgaria castiga teren in fata unor tari precum Cehia, Polonia sau Ungaria in ce priveste interesul investitorilor straini, sustin reprezentanti ai unor fonduri straine de investitii din Romania. Mai mult, ei spun ca daca un investitor ar avea de ales intre Romania si Bulgaria pentru a demara o afacere, cu siguranta ar alege-o pe cea dintai, motivul principal fiind, indiscutabil, marimea pietei. Acest lucru este confirmat de planurile de investitii si de dezvoltare ale unora dintre fondurile de investitii prezente in tara noastra. Astfel, John Klipper, presedintele Fondului Romano-American de Investitii (FRAI), ne-a declarat ca investitiile fondului in anul 2004 vor ajunge la circa 10 milioane de dolari. 'Dupa cum se stie noi am iesit din Banca Romaneasca, iar acum este normal sa incercam sa reinvestim banii din aceasta tranzactie in Romania', ne-a declarat presedintele FRAI. El a apreciat ca investitiile vor viza mai ales institutiile financiare sau servicii financiare. 'In ciuda noilor norme impuse de Banca Nationala in ce priveste creditele de consum, noi credem ca acesta este un domeniu care se va dezvolta in continuare si, de aceea, investitiile noastre vor viza in mod special acest domeniu. De asemenea, suntem interesati si de sistemele private de pensii', ne-a mai spus Klipper.
La randul sau, Gelu Tudose, reprezentantul Advent International, ne-a declarat ca investitiile in Romania vor continua, astfel ca in 2004 nivelul acestora va fi de aproximativ 20 de milioane de dolari. 'Avem in vedere achizitionarea a doua societati industriale, dar despre care nu va pot da prea multe detalii, in care dorim sa investim circa 20 de milioane de dolari', a mai spus Tudose. Atentia fondului se va indrepta si spre celelalte investitii realizate in Romania pana acum, astfel ca 'in cazul in care se ivesc situatii favorabile, fondul va iesi din afacerile respective'.
Mai sunt insa cazuri de fonduri de investitii care au cheltuit deja toti banii destinati Romaniei. Acestea asteapta acum ca afacerile in care sunt implicate sa 'creasca' si, la momentul oportun, sa vanda partea lor. 'Fondul nostru a terminat de investit fondurile si suntem in faza de monitorizare a investitiei pentru vanzare. Firmele in care am investit in Romania sunt in crestere si speram ca in cel mai scurt timp sa iesim din acestea', spune Alexandru Mnohoghitnei, reprezentantul Danube Fund. In aceeasi situatie se afla si Romanian&Moldova Direct Fund, al carui reprezentant, Cornel Fumea, este insa ceva mai pesimist. Astfel, potrivit acestuia prospectiile pentru piata romaneasca de investitii nu sunt prea bune. 'Fondul nostru a investit toti banii destinati Romaniei. Pentru viitor insa nu am reusit sa mai strangem alti bani pentru a face investitii aici. Sunt prea putine povesti de succes pe care sa le dai exemplu celor la care te duci sa ceri bani in administrare', explica Fumea. In ce priveste perspectivele anului 2004 si mai departe dupa 2004, din punct de vedere al investitiilor, majoritatea celor citati mai sus sunt de parere ca lucrurile merg spre bine. Piata romaneasca ofera din ce in ce mai multe oportunitati de investitii mai ales pentru sume mijlocii, respectiv 5-10 milioane de dolari. Ocazii mai putine sunt cele care presupun investitii de peste 100 de milioane de dolari, spun reprezentantii fondurilor de investitii. De asemenea, acestia sustin ca domeniile care vor avea mare cautare pentru investitorii straini sunt cele de retail, IT si comunicare, imobiliar, sectorul alimentar, credite de consum, sectorul bancar (mai ales serviciile financiare - asigurari si leasing). 'Sunt de interes mai ales domeniile care aduc bani lichizi, in timp ce sectoarele productive si-au mai pierdut atractivitatea. Nu poti avea o productie atractiva doar prin costuri reduse ale fortei de munca', conchide Cornel Fumea.
Sursa: Adevarul, 30 ianuarie 2004.'
29.01.2004
-
BNR nu exclude o scadere a ratei dobanzilor in cateva luni
Romania libera
___
Guvernatorul Mugur Isarescu estimeaza ca peste cateva luni am putea asista la o scadere a ratei dobanzilor. Pentru asta va fi nevoie insa mai intai ca preturile sa inregistreze o crestere de numai 9%, adica inflatia anului 2005, spune guvernatorul Isarescu. Cresterea puternica a importurilor din ultimul timp, raspunzatoare de largirea deficitului de cont curent, inseamna o presiune inflationista, care a si determinat BNR sa amane semnalul pentru scaderea dobanzilor, explica Mugur Isarescu. Rata anuala a inflatiei a ajuns anul trecut la 14,1%, iar in acest an guvernul sustine ca vrea s-o coboare cu cinci procente, adica s-o aduca la 9%. Bancile sunt precaute si practica dobanzi de 15% la depozite si intre 25 si 30% la credite.
Sursa: Romania libera, 29 ianuarie 2004.
Pagina