18.03.2004
-
SNP-Petrom si-a facut centrala termica
Romania libera SNP
___
In cadrul Schelei Petroliere Suplac, SNP-Petrom a pus in functiune o moderna centrala termica in cogenerare. Centrala va furniza 26.275 MWh/an si 124.392 tone/an de abur, iar valoarea investitiei se ridica la 4.008.000 dolari. Zacamantul Panonian Suplacu de Barcau contine resurse de titei greu si vascos de varsta pliocena. In anul 1961 a inceput exploatarea in regim primar a zacamantului, regim care a durat pana in anul 1964, cand s-a trecut la exploatarea prin utilizarea experimentala a metodelor termice de dislocuire a titeiului: injectie ciclica de abur si combustie subterana. Rezultatele deosebite obtinute dupa efectuarea experimentelor au dus la extinderea acestor metode de exploatare la scara intregului zacamant.
Sustinerea acestor metode de exploatare are nevoie de un consum energetic foarte mare, respectiv energie electrica, circa 195.476 MWh, iar consumul de abur tehnologic - circa 550.000 tone, la nivelul anului 2003. Avand in vedere necesitatea stringenta de reducere a costurilor si deci de crestere permanenta a eficientei exploatarii zacamantului Panonian Suplacu, s-a pus problema gasirii unor solutii de asigurare din surse proprii a unei cote din energia electrica necesara procesului de productie, precum si producerea in sistem cogenerativ a unei parti din cantitatea de abur tehnologic necesar in injectia ciclica de abur.
In acest sens, in anul 1999 s-a elaborat tema de proiectare pentru centrala cogenerativa 2xST 18 Suplacu de Barcau.
In data de 28 septembrie 2000 au fost avizate proiectul tehnic si detaliile de executie ale centralei cogenerative. Centrala cogenerativa este compusa din doua blocuri energetice cogenerative identice, iar regimul de baza al centralei este cel de functionare continua a ambelor blocuri energetice, cu debitare de abur si de energie electrica.
Sursa: Romania libera, 18 martie 2004. -
Tenaris ar putea prelua, indirect, Silcotub Zalau si Laminorul Braila
Adevarul
___
Unul dintre principalii producatori de tevi la nivel mondial, compania Tenaris-SUA, este pe punctul sa preia societatea Tubman International, actionarul majoritar al Silcotub Zalau si Laminorul Braila, au declarat agentiei Mediafax surse din industria metalurgica romaneasca. 'Sunt sanse de aproape suta la suta ca aceasta tranzactie sa se incheie in perioada imediat urmatoare', au precizat sursele citate. Contactat telefonic de Mediafax, directorul general al societatii Silcotub, Gheorghe Terhes, a afirmat ca nu este in masura sa se refere la intentiile actionarilor, mentionand ca au fost si sunt 'tatonari' legate de tranzactie. Silcotub produce tevi din otel carbon si slab aliat fara sudura, cu utilizare in industria constructiilor, petrolului si gazelor, energetica, chimica si cea a constructiilor de masini. Din 2003, societatea detine un alt producator de tevi de pe piata interna - Tubinox Bucuresti. Tubman International este o structura de tip holding, inregistrata in Marea Britanie. Ambele societati detinute in Romania au fost preluate in toamna anului 1999. Tot in 1999, societatea a preluat si Petrotub Roman, insa Consiliul Concurentei a anulat tranzactia, un an mai tarziu, intrucat Tubman ar fi ajuns sa detina o pozitie dominanta pe piata de productie a tevilor.
Sursa: Adevarul, 18 martie 2004.'
17.03.2004
-
Silcotub Zalau cumparat de Tenaris
TVR
___
Pachetul majoritar al celei mai puternice intreprinderi din judetul Salaj, societatea Silcotub, urmeaza sa fie cumparat de concernul multinational Tenaris, cel mai mare producator de tevi din lume.Directorul general al Silcotub, Gheorghe Terhes, a declarat, marti, ca cele doua firme si-au exprimat acordul privind tranzactia, urmand ca in perioada imediat urmatoare sa semneze si contractul de vanzare-cumparare.
Principalul actionar al producatorului de tevi Silcotub Zalau este firma Tubmann International Ltd, care detine 84,86 la suta din actiuni, iar 8,6 la suta din capital se afla in proprietatea Sif Banat Crisana. Firma salajeana a cumparat anul trecut pachetul majoritar de la Tubinox Bucuresti si a intentionat sa achizitioneze si Cug Cluj.Silcotub a inregistrat in 2002 o scadere a profitului brut cu aproape 40 la suta, de la 197,59 miliarde lei, in 2001, la 119 miliarde lei. De asemenea, cifra de afaceri a societatii a atins nivelul de 2.791 miliarde lei, in coborare cu aproape 100 miliarde lei, iar veniturile au fost de 3.063 miliarde lei, in timp ce valoarea cheltuielilor a atins 2.943 miliarde lei
Sursa: TVR1, preluat de pe www.revistapresei.ro, 17 martie 2004. -
Salariatii BCR vor cumpara actiuni ale bancii peste o luna
Gardianul EBS
___
Comisia de privatizare a BCR a solicitat consultantului juridic, Casa de avocatura Nestor & Nestor, sa intocmeasca o fundamentare legala privind posibilitatea vanzarii la valoarea nominala a pachetului de 8% din actiuni destinat salariatilor bancii, au declarat surse din APAPS, citate de Mediafax.
'Intentionam sa incheiem in cel mult o luna a doua etapa de privatizare a BCR, preluarea unui pachet de actiuni de catre salariati. APAPS impreuna cu Nestor & Nestor si conducerea bancii vor studia posibilitatea vanzarii la valoarea nominala a actiunilor', a aratat sursa citata.
Profit brut de 170 milioane de euro
Profitul brut al BCR se va ridica, in acest an, la cel putin 170 milioane euro, a declarat Nicolae Danila, presedintele bancii. 'In primele doua luni ale anului, am avut rezultate foarte bune. Practic, profitul s-a dublat fata de ianuarie - februarie 2003', a explicat Danila. In aceasta perioada a fost constatata si o majorare a sumelor provenite din comisioanele din afara creditului, care au o pondere de 30% din incasari. Totusi, dobanzile raman principala sursa de venituri a bancii, cu peste 55% din total.
Incepand cu acest an, datele financiare ale BCR vor fi denominate in euro. Anul trecut, profitul net al sistemului bancar s-a ridicat la 14.770 miliarde lei, in crestere cu 16,36% fata de 2002. Avand certitudinea ca Romania isi va atinge obiectivul de integrare in Uniunea Europeana in 2007, Danila se asteapta la un interes tot mai mare din partea investitorilor straini, care se vor orienta si spre afaceri pornite de la zero. In acelasi timp, sistemul bancar va juca un rol important in gestionarea fondurilor primite de la UE. 'Noi avem o experienta deosebita in derularea programelor finantate de UE, dar probabil ca se vor misca repede si alte banci. Sistemul bancar va juca un rol de identificare a afacerilor viabile, de consiliere si intermediere', a mai spus Danila. La nivelul BCR, activitatea se va concentra pe dezvoltarea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii, cresterea expunerii pe retail si largirea colaborarii cu municipalitatile.
Sursa: Gardianul, 17martie 2004.' -
Cantecul de lebada al APAPS
Cotidianul
___
Nu mai putin de 48 de societati comerciale au fost scoase ieri la privatizare de Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS). Autoritatea a publicat 20 de anunturi individuale, urmate de doua liste a opt, respectiv 20 de societati. Acesta este cel mai mare pachet lansat de la reorganizarea Autoritatii in 2001. Practic, APAPS incearca sa scape de cat mai multe societati, intr-un ritm fara precedent, inainte de incetarea propriei activitati, intrucat APAPS va fi inghitita in curand de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB). Presedintele APAPS, Ovidiu Musetescu, isi va pierde functia iar noua institutie va fi condusa de actualul sef al AVAB, Mircea Ursache. Acesta din urma va prelua si scaunul lui Musetescu cu tot cu sediul APAPS, respectiv fosta cladire „Elvila“. Cele doua institutii nu au definitivat inca detaliile fuziunii, dar ceea ce se stie cu siguranta este ca AVAB se va ocupa de procesele aparute in urma procesului de privatizare. Societatile ramase nevandute ar putea fi insa transferate Oficiului pentru privatizare din cadrul Ministerului Economiei.
Referitor la soarta angajatilor APAPS, Mircea Ursache ne-a declarat ca noua structura va prelua personal in proportie cu volumul real al activitatii de postprivatizare. Ursache a precizat ca o alta parte a personalului ar putea fi preluata de Ministerul Economiei, o data cu societatile ramase de privatizat.
Conform anunturilor facute ieri, APAPS scoate la vanzare pachetele majoritare a 18 societati si pachete minoritare pentru inca 30. Termenul de depunere a ofertelor este 5 aprilie, iar vanzarea actiunilor se va face prin licitatii cu strigare, prin oferte in plic sau prin negociere pe baza de oferte finale. APAPS a pus unele conditii pentru potentialii cumparatori. O conditie principala pentru cei care vor dori sa cumpere actiuni la societatile comerciale care vor fi privatizate, este sa nu fi inrautatit activitatea nici unei societati la care este actionar principal si a fost achizitionata de la stat. Investitorii vor trebui sa ateste ca au avut proiecte in desfasurare in domeniile in care vor sa cumpere, si sa se incadreze in standardele cifrelor de afaceri impuse de APAPS. Vor fi lansate la privatizare societati care au ca domeniu de activitate, industria metalurgica neferoasa, productia de armament si munitie, productia de masini unelte, fabricarea de produse din cauciuc, prelucrarea tulpinilor de canepa in fibre s.a.
Sursa: Cotidianul, 17 martie 2004.
16.03.2004
-
Trei dintre SIF-uri au inceput anul cu profituri mari asa ca actiunile au crescut
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION SIF2 SIF3 SIF4 SIF5
___
Trei dintre societatile de investitii financiare au obtinut in luna ianuarie profituri peste asteptarile investitorilor de la Bursa, in conditiile in care prima luna a anului este considerata in general slaba din punctul de vedere al tranzactiilor de pe piata de capital, iar dividendele de la societatile detinute in portofoliu vor fi incasate tocmai la vara.
Recordul la profit este detinut de SIF Oltenia, care a inregistrat dupa prima luna a anului un profit de 95,2 miliarde de lei (3 milioane de dolari), o treime din intregul profit inregistrat cu un an in urma. Profitul s-a datorat aproape in exclusivitate unei singure tranzactii, conform reprezentantilor societatii: pachetului de actiuni detinut la Comcereal Alexandria in luna ianuarie. SIF Oltenia a vandut grupului american Cargill pachetul de 20,7% detinut la Comcereal Alexandria pentru 184 miliarde de lei, in cadrul unei oferte publice de preluare.
Pe locul doi din puncul de vedere al profitului se situeaza SIF Banat-Crisana, cu un profit net de 54,4 miliarde de lei (1,7 milioane de dolari), desi singura tranzactie semnificativa raportata de societate in prima luna a anului nu a fost vanzarea unui pachet de actiuni, ci cumpararea unei unitati turistice din Timisoara, EuroHotel, cu 1,5 milioane de euro. Turismul este, de altfel unul din principalele directii ale investitiilor societatii, care mai are in studiu si alte proiecte de achizitii sau constructii de hoteluri.
SIF Transilvania a incheiat luna ianuarie cu un profit de 28,3 miliarde de lei, cea mai importanta tranzactie a societatii in prima luna a anului fiind de aceasta data vanzarea unui hotel. Societatea a vandut un pachet de peste 99% din actiunile Hotelului Felicia din Venus pentru 25,5 miliarde de lei (0,6 milioane de euro), profitul obtinut din aceasta tranzactie ridicandu-se la peste 20 miliarde de lei.
La polul opus din punctul de vedere al rezultatelor pe prima luna a anului s-a aflat luna trecuta SIF Muntenia, care a inregistrat o pierdere de 10 miliarde de lei. In aceeasi perioada SIF Moldova a obtinut un profit de 19 miliarde de lei, cea mai mare parte a acestuia fiind pusa de analisti pe seama plasamentelor societatii pe piata monetara, care insumau la finalul anului trecut 1.475 miliarde de lei (45 milioane de dolari).
Actiunile SIF-urilor s-au inscris la Bursa de Valori Bucuresti pe o tendinta puternic ascendenta la fel ca piata in ansamblu. La inceputul acestei luni piata actiunilor SIF a fost insa afectata de trecerea datelor de referinta pentru dividende la patru dintre SIF-uri. Chiar si asa, cotatiile actiunilor SIF sunt in prezent in medie cu 11% mai mari fata de inceputul anului. Singura care nu a comunicat data de referinta pentru acordarea dividendelor este SIF Oltenia.
Chiar daca SIF-urile au ramas in ultimul timp in urma cresterii medii de la Bursa, brokerii spun ca pe termen mediu, actiunile acestor societati au potential de crestere. In ultimele saptamani, investitorii de la Bursa au fost atrasi de alte actiuni decat SIF-urile. Pe termen mediu insa exista perspective bune de castig pentru actiunile SIF, a comentat Valentin Ionescu, director de operatiuni la Euro Invest Vision.
In luna ianuarie valoarea unitara a activului net al SIF-urilor a crescut fata de luna anterioara in medie cu 2,2%. Disconturile (fata de activul net) cu care se vand actiunile SIF se situeaza la o valoare medie de 57 %, fata de preturile de inchidere din ultima zi de tranzactionare din luna anterioara. Capitalizarea totala a fost de 10.924 miliarde lei (336 milioane de dolari), fata de activul net total de 25.601 miliarde lei (788 milioane de dolari).
Sursa: Ziarul financiar, 16 martie 2004. -
Metalurgistii opresc astazi lucrul pentru doua ore
Curierul National
___
Sindicalistii vor ca salariul pe ramura sa fie calculat in functie de retributia minima pe economie
Membrii Federatiei Nationale Sindicale METAROM vor intra azi in greva de avertisment, intre orele 14.00 si 16.00. Decizia a fost luata ca urmare a esuarii negocierilor purtate de sindicalisti cu Federatia Patronala METALURGIA, privind calcularea salariului minim la nivel de ramura.
Muncitorii din metalurgie au un Contract Colectiv de Munca la nivel de ramura valabil pe patru ani. Potrivit unei clauze, salariul minim pe ramura trebuie negociat anual. Tratativele au ajuns in impas atunci cand sindicalistii au propus angajatorilor ca formula de calcul a salariului minim pe ramura al muncitorilor calificati sa fie calculat dupa formula 1,28 ori salariul minim pe economie, valabil de la 1 ianuarie 2004.
Potrivit declaratiilor lui Aurel Radi, presedintele FNS METAROM, salariul minim actual pe ramura metalurgie este de 3,6 milioane de lei, suma ce rezulta si din formula propusa de sindicalisti. Conducerea FNS METAROM a deschis conflictul de munca la nivel de ramura, iar astazi va declansa greva de avertisment in urmatoarele societati: METALURGICA SA Aiud, Laminorul SA Braila, Industria Sarmei SA Campia Turzii, Lamdro SA Drobeta Turnu Severin, Sarme si Cabluri Harsova, Siderurgica Hunedoara, Electrosind Hunedoara, Mecanica Sider Hunedoara, CSR Resita, Electrocarbon Slatina, COST Targoviste, Feral Tulcea si Silcotub Zalau.
Din niste simple cercetari, a reiesit ca nu toate firmele prezentate, ieri, de sindicalisti participa la protest (ISPAT Petrotub Roman, de exemplu), ceea ce denota ca nu toate declaratiile liderilor sindicali se acopera in teritoriu.
Aurel Radi a declarat, ieri, ca daca federatia patronala nu va da curs cererii lor, metalurgistii vor intra in greva generala.
Muncitorii CSR picheteaza, maine, Prefectura din Resita
Muncitorii Combinatului Siderurgic Resita (CSR) vor opri, astazi, pentru doua ore, lucrul. 'Si noi vom declansa greva generala ca urmare a nesemnarii contractului colectiv de munca la nivel de ramura', ne-a declarat Iosif Ciuciuc, vicepresedintele sindicatului 'Vatra' din CSR.
Siderurgistii vor cere maine, in fata Prefecturii din Resita, accelerarea procesului de privatizare a combinatului. 'Maine vom picheta Prefectura, unde vom cere urgentarea privatizarii CSR. Toata metodologia este aprobata, dar mai este necesara adoptarea unei ordonante de guvern', a mai spus Iosif Ciuciuc.
1.600 de angajati opresc lucrul la Siderurgica
Si angajatii de la Siderurgica Hunedoara declanseaza, azi, greva de avertisment. Aproximativ 1.600 de muncitori din schimbul doi si trei vor sista, timp de doua ore, activitatea de productie. 'Principala problema este cea a salariului minim. Circa 1.600 de muncitori din schimburile doi si trei vor opri lucrul. In prezent, in combinat mai lucreaza 2.200 de persoane', ne-a declarat Dorin Redinciuc, prim-vicepresedintele sindicatului 'Siderurgistul' de la Siderurgica Hunedoara.
Siderurgistii hunedoreni spun ca, in cazul in care problemele nu vor fi rezolvate, se va stabili, impreuna cu Federatia Nationala Sindicala Metarom, ce masuri vor fi intreprinse in continuare.
'Speram sa se intample lucruri pozitive. Daca nu, vom face ceea ce va decide Federatia. Daca trebuie, va fi greva generala', a precizat Dorin Redinciuc.
Petrotub s-a razgandit
Cei de la Ispat Petrotub Roman s-au razgandit si nu vor intra, astazi, in greva de avertisment. Siderurgistii sunt multumiti de nivelul salariului minim pe care il acorda administratia societatii. 'La Petrotub se va lucra normal. Nu vom declansa greva de avertisment. Nu avem motive sa facem acest lucru. La noi, salariul minim este de 3.859.000 de lei', ne-a declarat Mircea Anton, presedintele sindicatului de la Petrotub.
Sursa: Curierul national, 16 martie 2004.' -
Masa monetara a scazut cu 2,9%
Cronica Romana
___
Potrivit Bancii Nationale a Romaniei, masa monetara in sens larg (M2) a fost la sfarsitul lunii ianuarie 2004 de 452.217 miliarde lei, fata de luna anterioara, aceasta inregistrand o scadere nominala de 1,9 la suta (2,9 la suta in termeni reali). In perioada 31 ianuarie 2003 - 31 ianuarie 2004 cresterea masei monetare a fost de 27,1 la suta (11,6 la suta in termeni reali). Activele externe nete au crescut in luna ianuarie cu 0,2 la suta, pana la 252.673 miliarde lei, fiind rezultatul cresterii cu 0,3 la suta a componentei “Valute convertibile” si al mentinerii constante a componentei “Aur”. Activele interne nete s-au diminuat cu 4,4 la suta, pana la 199.545 miliarde lei, in conditiile in care creditul intern a crescut cu 1,5 la suta, pana la 305.509 miliarde lei, iar alte active nete si-au majorat soldul negativ cu 14,7 la suta (ajungand la minus 105.965 miliarde lei). Creditul neguvernamental a crescut in luna ianuarie cu 3,2 la suta (2 la suta in termeni reali), pana la un nivel de 315.128 miliarde lei, ca urmare a cresterii cu 5,2 la suta a componentei in lei si cu 1,6 la suta a celei in valuta (exprimat in euro, creditul in valuta s-a majorat cu 2,8 la suta).
Sursa: Cronica romana, 16 martie 2004.
15.03.2004
-
Inflatia nu poate scadea fara privatizare
Jurnalul National
___
Stabilitatea macroeconomica nu poate fi un castig de durata, in absenta unei “reforme adevarate” la nivelul intreprinderilor, esentiala pentru procesul de dezinflatie, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. “Putem sa facem inca cinci macrostabilizari in Romania, dar fara o reforma adevarata la nivelul intreprinderilor, toate acestea nu sunt decat batalii castigate temporar”, a spus Isarescu.
Principala provocare a Romaniei in procesul de dezinflatie o reprezinta accelerarea reformelor structurale si a procesului de privatizare, la care se adauga masurile de politica monetara luate de BNR, a continuat oficialul BNR. El a spus ca, pe langa reformele structurale, viitorul Executiv trebuie sa realizeze consolidarea fiscala.
“Este un mare merit al Guvernului ca a mentinut deficitul fiscal la un nivel redus. Reformele structurale au fost grele si se pare ca vor fi la fel in continuare. Un deficit scazut este foarte bun pentru ca, in eventualitatea unei recesiuni economice, Guvernul are o marja de manevra mai mare”, a explicat Isarescu.
Potrivit guvernatorului BNR, costul reformelor structurale se regaseste in inflatie, in conditiile in care convergenta economica pentru aderarea la Uniunea Europeana implica alinierea preturilor energetice la nivelul european.
Argumente
“Romania trebuie sa iasa din logica limitata a macrostabilitatii si sa insiste asupra competivitatii si productivitatii economiei sale, in vederea integrarii cu succes in UE la 1 ianuarie 2007, precum si dupa aceasta data”, a declarat ieri ministrul Afacerilor Externe, Mircea Geoana, in cadrul unui seminar economic. “Trebuie sa crestem calitatea administratiei publice, calitate care acum limiteaza capacitatea de absorbtie a fondurilor europene care vor intra in Romania si sa scoatem de sub zona economiei gri cele 50% din PIB, pe care acesta il ocupa in prezent” a mai spus Mircea Geoana.
Coruptie mare
In alta ordine de idei, Quinton Quayle, ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti, a relevat ca succesul eforturilor Romaniei de a adera la UE la 1 ianuarie 2007 depinde de “rezultatul luptei nesolutionate in Romania dintre fortele care promoveaza reforma si acelea care ar dori sa mentina vechea stare de lucruri”. Mesajul diplomatului britanic a tintit si coruptia. “Prea multi oficiali, la toate nivelurile, ori blocheaza reforma, ori fac prea putin pentru a o promova.
Sunt de departe prea multe persoane implicate in acte de coruptie si nu se face destul pentru a se pune capat acestui fenomen. Actiunea ferma impotriva coruptiei a ramas mult in urma”, a spus Quayle.
Sursa: Jurnalul national, 15 martie 2004. -
Distrigaz Sud, mai aproape de privatizare
Cronica Romana
___
Astazi vom sti care sunt investitorii interesati de privatizarea societatii Distrigaz Sud. Pentru ca 15 martie este ultima zi pana la care se mai pot depune ofertele de interes. Urmeaza ca, in baza acestor oferte, sa inceapa negocierile intre comisia de privatizare si potentialii investitori. Urmatorul pas va fi depunerea ofertelor ferme pentru privatizare. Pentru trecerea in proprietate privata a Distrigaz Sud si-au exprimat interesul companiile Gazprom din Rusia, Gaz de France si societatea Enel din Italia. Aceste companii, carora li s-au adaugat Wintershall si E.ON - Ruhrgas din Germania, au depus deja scrisori de intentie pentru privatizarea Distrigaz Nord.
Potrivit estimarilor Ministerului Economiei, privatizarea celor doua societati va fi incheiata in primul semestru al anului. Ministerul a ales ca metoda vanzarea directa a 30% din actiuni unui investitor strategic. Ulterior, acesta isi va putea majora participatia pana la 51%, prin majorarea capitalului social. Salariatii vor putea cumpara si ei pana la 2% din actiuni, in prima etapa. Dupa care, pachetul de actiuni care va intra in posesia lor va putea creste pana la 8%.
Sursa: Cronica romana, 15 martie 2004.
Pagina