09.03.2004
-
Kandia Timisoara a fost evaluata la a saptea parte din Excelent Bucuresti
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Fuziunea dintre producatorii de ciocolata Excelent Bucuresti si Kandia Timisoara a intrat in linie dreapta odata cu publicarea proiectului de fuziune. Potrivit acestuia Excelent va absorbi Kandia, iar actionarii acesteia din urma vor primi o actiune Excelent pentru fiecare sapte actiuni detinute. Mai precis, fiecare actiune Kandia se va transforma in 0,1447 actiuni Excelent.
Noua companie va avea afaceri de 40 milioane de dolari si un activ net de 30 milioane de dolari.
Principalul actionar al Kandia este Excelent, cu 62% din actiuni, dupa ce a preluat pachetul majoritar de actiuni anul tercut de la fondul de investitii Rivta GMBH, intr-o tranzactie complexa, evaluata la 6 milioane de dolari.
Activele nete ale Excelent se ridica la 830 miliarde de lei, iar cele ale Kandia la 125 miliarde de lei. Cu alte cuvinte patrimoniul Excelent este de 6,6 ori mai mare decat cel al Excelent.
Fuziunea Kandia cu Excelent ar putea insemna trecerea pe primul loc pe aceasta piata a Excelent, care ar ajunge la o cota de piata de 39%. Ultimele estimari de pe aceasta piata situau Excelent pe locul al doilea, cu 27%, pe primul loc situandu-se Kraft Foods Romania, cu 35%, iar pe al treilea Kandia, cu 12%. Cota de piata a marcii Kandia ar putea fi in prezent mai mare dupa campania publicitara agresiva inceputa la finalul anului trecut pentru ciocolata Kandia, care este insa produsa la Bucuresti. Investitiile pentru lansarea si promovarea noilor produse s-a ridicat la 2,5 milioane de dolari. Pe langa brandul Kandia, Excelent va prelua si marca Ambasador, care apartine fabricii din Timisoara.
Dupa fuziune, Excelent ar putea ajunge la o cifra de afaceri 40 milioane de dolari, si un profit anual de 4 milioane de dolari daca rezultatele financiare vor avea o evolutie similara cu cea de anul trecut. Excelent a incheiat anul trecut cu vanzari in valoare de 968 miliarde de lei (30 milioane de dolari), conform datelor financiare preliminate ale companiei, in timp ce Kandia inregistra la mijlocul anului 2003 vanzari in valoare de 116 miliarde de lei (3,5 milioane de dolari).
Actiunile detinute de Excelent la Kandia vor fi anulate, astfel ca principalul actionar al noii companii va fi Axis Investment Ltd. Cu 90,1% din actiuni. Axis Investment este un vehicul de investitii al East Europe Development Fund, fond de investitii regional in valoare de 120 mil. $ printre ai carui investitori se numara omul de afaceri Fathi Taher, care este si unul din principalii actioari ai hotelului Marriott, dar si companii straine cum ar fi ABB, Ericsson sau Fiat. Pachetul de actiuni cu care a ramas Rivta GMBH la Kandia dupa ce a vandut pachetul majoritar de actiuni catre Excelent ii va conferi fondului o cota de 3% in capitalul companiei rezultate dupa fuziune.
Axis Investments detinea 95% din Excelent, iar prin fuziune cota detinuta in noua companie nu va scadea sub 90%, iar obligatia de a delista companie de pe piata de capital nu va disparea.
Actiunile Excelent sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti, unde cotatia actiunilor aprope s-a dublat in ultima luna. Ultima operatiune de pe piata cu actiunile Excelent s-a realizat la 7.650 lei/actiune, la care capitalizarea bursiera este de 27 milioane de dolari. Pretul actiunilor Kandia a urcat in februarie pana la 1.800 lei/actiune, dar a intrat apoi pe o panta descendenta, pe care a evoluat de altfel si ieri. Ultima tranzactie cu actiuni Kandia s-a realizat la 1.300 lei/actiune, pret la care capitalizarea bursiera este de aproape 5 milioane de dolari.
Pentru ca fuziunea sa se realizeze mai ramane ca Adurarile Generale ale celor doua companii sa aprobe proiectul de fuziune.
Sursa: Ziarul financiar, 9 martie 2004 -
Piata interna de obiecte sanitare, gresie si faianta - aproape 160 de milioane de euro
Adevarul
___
Romanii au cumparat anul trecut obiecte sanitare, gresie si faianta de peste 159,7 milioane de euro, in crestere cu 16,6 la suta fata de 2002, cand vanzarile au fost de circa 137 milioane de euro. Potrivit datelor Institutului National de Statistica, productia interna de gresie si faianta a fost de 54 milioane de euro, in timp ce importurile s-au cifrat la peste 69 de milioane de euro. In ce priveste obiectele sanitare, valoarea productiei autohtone este net superioara importurilor, respectiv 30,9 milioane de euro, fata de 4,7 milioane de euro. Pe de alta parte, in timp ce exportul de gresie si faianta este insignifiant, in ce priveste obiectele sanitare 65 la suta din productia interna merge la export, respectiv 27,544 milioane de euro. Cu toate acestea, piata autohtona este imatura, iar cresterea din ultimii 3-4 ani se datoreaza in special importurilor. Potrivit specialistilor prezenta pe piata romaneasca a unor operatori importanti din strainatate este inca slaba, iar problemele unei companii care activeaza in domeniu sunt legate de potentialul pietei si de educatia clientului. Astfel, piata autohtona este dominata de cativa actori romani, respectiv Cesarom, Sanex Cluj - cu o cota de piata de cate 20 la suta, Mondial Lugoj - 10 la suta, Roman Ceram si Romceram Chitila, dar sunt prezenti si cativa producatori internationali: Delta Distribution -17-18%, Bengoss si Premium Com, Lusitania, Artena cu cate 2-3 procente din piata. Legat de caracteristicile pietei, specialistii sunt de parere ca piata de ceramica poarta amprenta mentalitatii romanesti caracterizata de prezenta unor extreme: fie de o gandire moderna, fie de una primitiva. 'Nu de putine ori ai ocazia sa intalnesti in acelasi loc show-room-uri si binecunoscutele chioscuri. Micii comercianti sunt grupati in bazaruri dezvoltate, cu precadere, in proximitatea celor cinci mari producatori interni', spun specialistii. De asemenea, viitorul comertului cu produse ceramice este mai mult decat promitator, daca avem in vedere ca in domeniul constructiilor este asteptat un trend continuu ascendent in perioada de pre si post aderare a Romaniei la UE. La nivel global, Romania se afla printre primii 100 de consumatori de placi ceramice, liderii Europei fiind spaniolii si italienii.
Sursa: Adevarul, 9 martie 2004.' -
Societe Generale Romania Fund si-a prelungit durata de viata
Adevarul
___
Actionarii fondului de investitii Societe Generale Romania Fund au decis prelungirea duratei de viata a acestuia, in conditiile in care 2004 era anul in care participatiile sale de pe piata romaneasca ar fi trebuit vandute, releva un comunicat publicat la bursa de valori irlandeza. Societe Generale Romania Fund a fost infiintat in 1997, pentru o perioada de sapte ani, cu posibilitatea prelungirii duratei ca urmare a deciziei actionarilor. Fondul, administrat de societatea Societe Generale Emerging Europe Asset Management, a investit in Romania peste 45 de milioane de dolari. In prezent, principalele sale participatii sunt la operatorul de telefonie mobila Orange, la compania de iluminat public Luxten, la tipografia Megapress si la producatorul de vopsele si lacuri Policolor. Anterior, fondul a mai fost implicat in actionariatul fabricantului de frigidere Arctic, cel al producatorului de lactate La Dorna si al celui de ape minerale Dorna Apemin si la Electroaparataj Bucuresti.
Sursa: Adevarul, 9 martie 2004.
08.03.2004
-
Efervescenta pe Rasdaq pentru spumoasele Zarea: trei oferte
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de vinuri spumoase Zarea SA Bucuresti se afla in mijlocul unei batalii acerbe pentru preluare desfasurata intre o persoana fizica care detine 10% din companie, Karom Drinks SA, care produce spumosului Faber si compania Cocor SA, care detine magazinul cu acelasi nume din Bucuresti. Zarea era pana acum cativa cea mai cunoscuta marca de vin spumos din Romania, dar a pierdut din piata pe fondul cresterii competitiei.
Persoana care detine 10% din Zarea, Mihaela Buzatu, a lansat la mijlocul lunii februarie o oferta publica de cumparare a 40% din actiunile Zarea, urmata de contraofertele celorlalti doi competitori lansate simultan pe 5 martie 2004 pentru un pachet de 49,9%. APAPS detine un pachet de 40% din Zarea SA, iar actionarii proveniti in urma privatizarii in masa 50%.
Mihaela Buzatu ofera un pret de 2110 lei pentru o actiune Zarea SA (14 miliarde de lei pentru 40%), in timp ce Cocor SA ofera 2220 de lei (18,3 miliarde de lei pentru 49,9%) iar Karom Drinks da cu putin mai mult: 2250 de lei (18,5 miliarde de lei pentru 49,9%).
Actiunile Zarea SA sunt listate pe piata Rasdaq, iar ultimul pret mediu de tranzactionare, din data de 5 martie 2004 a fost de 3000 de lei, cu o capitalizare bursiera de 1,5 milioane de dolari. Valoarea nominala a unei actiuni Zarea este de 1000 de lei, iar pretul mediu inregistrat in ultimele 12 luni de tranzactionare este de 2071 de lei. Compania deruleaza afaceri de 4-5 milioane euro.
Mihaela Buzatu a cumparat cele 10% in noiembrie 2003 in urma unei singure tranzactii pe piata Rasdaq de la Radu Cocos, unul dintre fostii actionari ai liderului pietei de vinuri spumoase de pe piata romaneasca, Astese Production SRL, care produce vinurile spumoase Angelli.
Societatea, fondata de un grup de investitori italieni, a fost preluata in intregime, la sfarsitul anului trecut, in cadrul unei tranzactii de 11,2 milioane de dolari, de firma germana Henkell&Sohlein Group, cel mai mare producator european de vinuri spumoase.
Surse din industria vinului sustin ca Buzatu Mihaela se afla in stranse legaturi cu Radu Cocos. 'Nu pot sa fac nici un fel de comentariu pe marginea acestei tranzactii', a declarat pentru Ziarul Financiar, Mihaela Buzatu. Radu Cocos afirma ca a vandut in profit, anul trecut, cele 10 procente din Zarea catre Mihaela Buzatu, dar spune ca nu o cunoaste personal pe aceasta.
Cei trei ofertanti vizeaza pachetul de actiuni de 40% detinut de APAPS dar Autoritatea pentru Privatizare pare ca nu este interesata de o privatizare prin intermediul pietei de capital, anuntand ca va scoate, in curand, Zarea SA la privatizare prin intermediul unei metode clasice.
Karom Drinks este producatorul vinului spumos Faber si este detinut de Schloss Wachenheim, cel mai mare producator de vinuri spumoase din lume dupa numarul de sticle vandute. Schloss Wachenheim este unul dintre cei trei mari importatori de vin linistit romanesc pe care il imbuteliaza si il comercializeaza pe piata germana, destinatia principala pentru exporturile romanesti de vin.
'Producatorul german este foarte interesat sa se extinda pe piata romaneasca si de accea am facut o oferta de cumparare pentru pachetul detinut de APAPS la Zarea SA', a declarat Emil Popescu, general manager Karom Drinks. Societatea a mai fost interesata si de preluarea Angelli, insa oferta financiara a fost inferioara celei lansate de Henkell&Sohlein.
'Urmarim Zarea SA de mai bine de sase ani si am considerat ca acum este un moment bun pentru achizitionare. Oferta noastra este adresata PPM-istilor, dar am trimis si catre APAPS o oferta. Se pare insa ca aceasta institutie nu este interesata', spune Aurel Besliu, presedintele Consiliului de Administratie al Cocor SA. El afirma ca societatea nu sta bine din punct de vedere financiar dar are, inca, un nume pe piata de profil.
Cocor are activitati in sectorul spatiilor comerciale si in turism si detine centrul comercial cu acelasi nume din Bucuresti, dar opereaza de aproape opt ani si pe piata vinului oferind finantari si aflandu-se in asociere cu diversi producatori de vin.
Actionarii principali ai firmei Cocor SA sunt SIF Muntenia (18,8%), Broadhurst Investments Limited (11,3%), Ursan Liviu (13,4%) si Stoica Daniel (13,3%). Grupul Cocor SA a achizitionat, pentru aproape trei milioane de dolari, complexurile hoteliere 'Galati' si 'Ovidiu' din Neptun-Olimp, precum si Vila V5 din Eforie Nord in urma licitatiilor organizate la mijlocul anului 2002 de Ministerul Turismului. Respectivele unitati de cazare au fost incluse ulterior in societatea Cocor Turism.
Ion Dobronauteanu, presedintele Organizatiei Interprofesionale ViniViticola, spune ca lupta pentru controlul Zarea SA arata ca interesul pentru industria vinului este in crestere si ca piata se dezvolta. 'Zarea este o societate cu probleme financiare, dar prin preluarea ei cred ca acestea vor disparea. Privatizarea va duce la o mai buna structurare pe piata spumantelor, iar Zarea va avea sansa sa isi recastige cota de piata pe care a pierdut-o in ultimii ani si sa devina unul dintre liderii acesteia', afirma Dobronauteanu.
Zarea Bucuresti detine patru sectii de productie pentru bauturi spirtoase, lichior si bauturi aperitive, vin spumant si vin spumos. Zarea are un capital social de 16,4 miliarde de lei si a inregistrat in 2002, conform datelor furinizate de Ministerul Finantelor publice, o cifra de afaceri de 147 de miliarde de lei si un profit net de 136 de miliarde de lei. Profitul exceptional din 2002 se datoreaza 'altor venituri din exploatare', dupa cum rezulta din raportul companiei.
Societatea are 305 angajati. Pe primele sase luni de anul trecut, compania a avut o cifra de afaceri de 82,5 miliarde lei, cu 33% mai mult decat in aceeasi perioada a anul anterior.
Piata vinurilor spumoase, estimata anul trecut la circa 10 milioane de sticle, este de la sfarsitul anului trecut o afacere germana, primii doi ocupanti ai acesteia fiind detinuti de doi mari producatori germani: Astese Production producatorul vinului spumos Angelli cu o cota de 45%, urmat de Karom Drinks producatorul vinului spumos Faber cu o cota de circa 18%.
Urmatorii ocupanti sunt Panciu, Jidvei, Cramele Prahova si Zarea Bucuresti care detine acum circa 8 procente din piata. Ultimul loc este ocupat de Spumante Silvania din judetul Salaj, un producator retras recent de la privatizare de catre APAPS dar care urmeaza sa fie relansat pentru vanzarea pachetului de 63,5% apartinand statului.
Sursa: Ziarul financiar, 8 martie 2004.' -
Friesland ofera aproape 8 milioane de euro pentru 58% din actiunile Napolact
Curierul National
___
Friesland Romania, subsidiara grupului olandez din sectorul alimentar Friesland Coberco, va lansa o oferta publica de preluare a unui pachet de 58,42 la suta din actiunile Napolact Cluj-Napoca, la capitalul caruia detine deja o participatie de circa 41 la suta.
Friesland Romania propune un pret de 55.000 de lei pe actiune, numarul titlurilor vizate ridicandu-se la 5,67 de milioane, potrivit anuntului preliminar privind oferta publica. La acest pret, valoarea totala a tranzactiei s-ar ridica la 311,9 miliarde de lei (7,8 milioane de euro, la cursul de vineri, 39.887 lei/euro).
Oferta este administrata de ING Baring Securities Romania.
Napolact Cluj-Napoca are un capital social de 165,01 de miliarde de lei, valoarea nominala a unei actiuni fiind de 17.000 lei. Pe piata Rasdaq, titlurile societatii erau cotate vineri la un pret mediu de 59.502 de lei pe actiune.
Friesland Romania a derulat in 2002 o oferta publica pentru 90,08 la suta din titlurile Napolact, la un pret de 41 la suta de lei pe actiune, oferta subscrisa partial. In prezent, grupul detine la producatorul de lactate o participatie de 40,71 la suta . Un alt actionar important al societatii este PAS Napolact, cu 39,45 la suta. Pentru anul trecut, conducerea producatorului de lactate estima atingerea unei cifre de afaceri de 1.050 de miliarde de lei (27,9 milioane de euro), ceea ce corespunde unei cresteri de 11,6 la suta. Friesland Romania face parte din grupul Friesland alaturi de societatea SCIL Mures. Cele doua companii au inregistrat in 2003 vanzari de circa 1.314,4 miliarde de lei (35 milioane de euro), cu 11 la suta mai mult fata de anul anterior. Friesland a intrat pe piata romaneasca in anul 2001, in urma preluarii operatiunilor detinute de Nutricia Dairy and Drinks (NDD), care a renuntat la activitatea in sectorul produselor lactate in Europa Centrala si de Est. In prezent, grupul detine patru unitati in localitatile Satu Mare, Carei, Deta (Timisoara) si Targu Mures, productia fiind destinata preponderent pietei interne.
Oferta companiei include lapte de consum, produse lactate acide (iaurt, sana, lapte batut, chefir), smantana, unt si creme de unt, lapte praf, cascavaluri si branza topita.
Sursa: Curierul national, 8 martie 2004. -
AVAB si-a luat adio de la o treime dintre creantele la Sanatate
Cotidianul
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB), institutie care a preluat creantele inregistrate la Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate, a colectat in perioada noiembrie 2003 - februarie 2004, in contul acestor creante bugetare restante, suma de 700 miliarde lei, informeaza autoritatea. Cu toate acestea, pentru 50.350 de societati debitoare cu o valoare nominala totala a creantelor de 15.412 miliarde lei, nu a fost inca deschisa vreo procedura de recuperare a debitelor. Dintre acestea, 457 de firme se afla in procedura de privatizare si nu vor putea fi executate. De asemenea, pentru 688 de societati exista deja planuri de esalonare a datoriilor in conformitate cu prevederile legale referitoare la recuperarea arieratelor bugetare. Astfel, mai mult de 30% din valoarea portofoliului reprezinta creante la societati care se aflau in diferite faze de executare silita, iar 4,2% din creante vizeaza firme in faliment sau reorganizare judiciara. Transferul datoriilor de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si casele judetene de sanatate a inceput in luna noiembrie si a fost finalizat la data de 19 februarie. In aceasta perioada, AVAB a comunicat titlurile executorii pentru 1533 societati debitoare, cu o valoare totala a creantelor in suma de peste 17.578 miliarde lei, respectiv 71,5% din total. Simultan, au fost declansate procedurile de executare silita prin blocarea conturilor bancare pentru un numar de 793 debitori, cu o valoare nominala a creantelor de 3.805 miliarde lei, respectiv 15,5% din portofoliu.
Sursa: Cotidianul, 8 martie 2004.
05.03.2004
-
APAPS sustine ca s-a inteles cu BERD si IFC pentru 25% din BCR
ZF RO - FONDURI MUTUALE EBS
___
Dupa o perioada de tacere, Autoritatea pentru Privatizare a anuntat miercuri incheierea negocierilor cu BERD si IFC privind finalizarea tranzactiei legate de vanzarea a 25% plus doua actiuni din capitalul social al Bancii Comerciale Romane (BCR).
Ultimele doua acte semnate au fost Acordul Actionarilor si Contractul Optiunii de Vanzare, in baza caruia BERD si IFC isi vor putea vinde pachetul inapoi pentru reconstituirea pachetului majoritar in momentul gasirii unui investitor strategic, ori in situatia in care ar hotari din anumite motive sa-si retraga participatia la BCR.
'Prin semnarea acestora, toate inscrisurile aflate sub jurisdictia APAPS au fost finalizate', afima reprezentantii institutiei.
Adriana Tran, purtator de cuvant al APAPS, spune ca nu are informatii privind situatia numirii reprezentantilor BERD si IFC in Consiliul de Administratie, desi subiectul a fost discutat la ultimele negocieri.
Cert este ca BERD si IFC nu vor plati contravaloarea actiunilor BCR inainte de a-si numi oamenii si a putea controla astfel procesul de restructurare a bancii.
Unul dintre motivele de disputa care au prelungit discutiile il constituie ocuparea pozitiei de director executiv al bancii, functie pe care BERD si IFC insista sa o controleze.
Actualul presedintele al CA al BCR Nicolae Danila detine si atributiile corepunzatoare directorului executiv.
APAPS sustine ca in perioada 'imediat urmatoare' va fi definitivata si inaintata catre Guvern propunerea legislativa necesara realizarii transferului dreptului de proprietate pentru BCR. 'Este vorba despre o informare privind termenii finali ai tranzactiei, un fel de proces verbal', spune Tran.
Negocierile dintre partea romana si cele doua institutii internationale sunt considerate astfel incheiate.
APAPS spune insa ca mai raman de finalizat 'unele elemente de natura tehnica'.
Desi negocierea detaliilor tranzactiei cu BERD si IFC se impotmolise in ultimele saptamani, APAPS se apucase intre timp sa discute vanzarea unui al doilea pachet de pana 8% catre Asociatia Salariatilor BCR.
Intarzierea finalizarii discutiilor cu cele doua institutii financiare a insemnat implicit amanarea platii celor 222 milioane de dolari reprezentand contravaloarea negociata a 25% plus doua actiuni din capitalul social al BCR.
Din Asociatia salariatilor bancii fac parte membri ai consiliului de administratie, angajati si pensionari care au avut ultimul loc de munca la BCR.
Salariatii nu pot cumpara actiuni BCR la un pret mai mic de 10.000 lei, reprezentand valoarea nominala a unei actiuni. Cel mai probabil, tranzactia se va face la valoarea nominala. De partea cealalta, BERD si IFC trebuie sa plateasca un pret de 10 dolari (33.000 lei) pentru o actiune.
Contractul - cadru privind prima etapa de privatizare a BCR a fost semnat la Bucuresti pe 4 noiembrie 2003, iar de atunci continua discutiile pentru stabilirea detaliilor implicarii BERD si IFC in restructurarea celei mai mari banci romanesti.
Noreen Doyle, prim-vicepresedintele BERD, anunta inca din noiembrie 2003 perspectiva numirii unui reprezentant in Consiliul de Administratie al BCR, acesta urmand a fi 'un bancher strain cu mare experienta internationala'. Pana in prezent numirea nu a avut loc.
Banca a obtinut, anul trecut, un profit net estimat de peste 160 de milioane de dolari, apropiat de nivelul raportat pentru 2002, cand rezultatul net s-a ridicat la 164 de milioane de dolari.
Capitalul social al BCR se ridica la 7.924 de miliarde de lei si este impartit in 792.488.750 actiuni a cate 10.000 de lei fiecare.
Statul a ramas cu o participatie de 44,8% din BCR, majoritatea fiind detinuta de BERD, IFC si cele cinci SIF. Participatia urmeaza sa scada cu inca pana la opt puncte procentuale prin vanzarea unui pachet de actiuni salariatilor si pensionarilor BCR, prin negociere directa.
Sursa: Ziarul financiar, 5 martie 2004.' -
Cea mai mare emisiune de obligatiuni corporatiste
Cronica Romana
___
BCR Leasing lanseaza in perioada 8 martie - 26 martie 2004, cea mai mare emisiune de obligatiuni corporatiste realizata pana acum in Romania. Valoarea emisiunii de obligatiuni este de 75 miliarde de lei iar scadenta va fi de trei ani. Pretul de vanzare al unei obligatiuni este de 1 milion de lei, BCR Leasing emitand 75.000 de obligatiuni nominative. Rata dobanzii este fixa, de 6% pe an in euro, platibila semestrial in lei si va fi indexata la cursul ROL/EUR.
Emisiunea de obligatiuni este intermediata de BCR Securities si garantata de BCR Asigurari, iar grupul de distributie va fi Banca Comerciala Romana.
Ulterior finalizarii acestei emisiuni de obligatiuni, BCR Leasing va face demersurile pentru tranzactionarea acestora la Bursa de Valori Bucuresti. Fondurile obtinute vor fi utilizate pentru marirea si diversificarea surselor de finantare. Obligatiunile BCR Leasing pot fi achizitionate de la cele 40 de Sucursale judetene ale BCR.
Sursa: Cronica romana, 5 martie 2004. -
Petrom, Rompetrol si Electromontaj - pe lista firmelor care ar putea participa la reconstructia Irakului
___
Firmele romanesti care ar putea participa la reconstructia Irakului in calitate de subcontractori sunt, potrivit primului-ministru Adrian Nastase, SNP Petrom, Rompetrol, Petrom Service, Electromontaj Bucuresti, Contransimex, ARCOM si ARCIT. Lista a fost prezentata ieri de seful Guvernului, care a facut si o selectie a domeniilor de care companiile din Romania s-ar putea arata interesate in Irak: 'Ne propunem sa participam atat la licitatiile pentru subcontracte, dar si in cadrul proiectelor coordonate de Banca Mondiala si Natiunile Unite. Domeniile in care companiile romanesti intentioneaza sa se implice sunt: infrastructura, constructiile civile, extractia si exploatarea petrolului si sectorul energetic'. Prezent la seminarul 'Reconstructia Irakului - oportunitati de afaceri pentru firmele romanesti', adjunctul secretarului pentru Comert al Statelor Unite ale Americii, William Lash, a precizat ca firmele romanesti au un rol foarte important in reconstructia Irakului. 'Mesajul presedintelui Bush este acela ca firmele romanesti trebuie sa participe la reconstructia unui Irak liber. Presedintele Lincoln ne-a dat un sfat: 'Sa fim intotdeauna alaturi de cei care au o statura morala buna'', le-a transmis Lash guvernantilor. In ceea ce priveste reconstructia Irakului, in prezent, se deruleaza cea de-a doua etapa de desemnare a prim-contractantilor. 'Primul contractor va fi cunoscut la sfarsitul lunii. Companiile Bechtel, Washington Group sau Parsons, desi au fost prim-contractori intr-o prima faza de reconstructie a Irakului, pot capata aceasta calitate si in a doua runda, cand vor fi derulate proiecte in valoare de 18 miliarde de dolari, dintre care 5 miliarde de dolari in domeniul constructiilor. Prim-contractorii vor selecta firmele cu care vor dori sa lucreze ca in orice proces de achizitie, in functie de o serie de factori precum pret, experienta, capacitate si chiar familiaritate cu tara respectiva. Scopul nostru este ca unele dintre proiectele de reconstructie sa inceapa in aprilie. Bineinteles ca majoritatea fondurilor vor merge catre subcontractori. Un exemplu in acest sens este Tehnoforest Export, care a primit deja un contract in Irak, pentru a dota o scoala', a mai adaugat William Lash. In sedinta de Guvern de ieri a fost pusa in discutie infiintarea unei comisii speciale care sa urmareasca permanent evolutia licitatiilor si participarea firmelor romanesti la aceste contracte. O comisie similara exista si in SUA, aceasta fiind condusa chiar de William Lash. Tot ieri, a avut loc o intalnire intre mai multe firme interesate sa participe la reconstructia Irakului si companiile americane Bechtel, Washington Group si Parsons. Printre cei prezenti s-au aflat si reprezentantii unor firme precum Elvila, Tender, Roman Brasov, Electroputere Craiova.
Sursa: Adevarul, 5 martie 2004.'
04.03.2004
-
Autoritatile americane, sesizate in privinta situatiei de la Nitramonia Fagaras
Curierul National
___
Presedintele companiei americane care a cumparat combinatul Nitramonia in 2003 a anuntat ca a sesizat Departamentul de Justitie al SUA si Departamentul Economic al Ambasadei americane la Bucuresti ca asupra sa si a societatii se fac presiuni pentru lichidarea platformei industriale.
Anuntul a fost facut, marti dupa-amiaza, intr-o conferinta de presa, de catre Valerian Simirica, presedintele companiei S&T Equipment and Machinery LTD. care a cumparat combinatul Nitramonia in noiembrie 2003.
Directorul executiv, Mihai Barbuliceanu, directorul general, Francis Toba si fostul administrator al combinatului, Mihai Tanjala, au declarat, in aceeasi conferinta de presa, ca in urma cu patru luni au sesizat Parchetul National Anticoruptie in legatura cu “jaful” de la Nitramonia, “unde tone de echipamente de inox sunt furate si vandute la fier vechi”. Potrivit acestora, sesizarea catre PNA se referea si la faptul ca zeci de firme capusa ar fi prejudiciat fabrica cu circa 10 milioane de dolari.
Conducerea combinatului s-a plans ca PNA nu a dat nici un raspuns la cele sesizate.
“Departamentele americane si Ambasada SUA nu vor inchide ochii. Institutiile internationale sesizate vor cere guvernului si autoritatilor romane, prin structurile Uniunii Europene, un raport legat de actiunea PNA. Sunt cetatean american, plecat in 1985 in SUA din Brasov, am cladit acolo afaceri performante, iar dupa 19 ani ma intorc sa fac un lucru bun aici, incercand sa salvez Nitramonia si forta de munca din Fagaras.
Dar constat cu amaraciune ca ma lovesc de un carusel de interese in spatele caruia se afla oameni din tot spectrul politic. Gruparile politice sa nu creada ca renunt la banii mei, adica la cele doua milioane de dolari pe care i-am investit”, a declarat Valerian Simirica.
Noul patron s-a plans ca, in cinci zile, 12 institutii de control au venit sa verifice activitatea curenta a combinatului, “fara sa constate jaful petrecut acolo pana in 2003 si sa identifice vinovatii”.
El a apreciat ca lichidarea combinatului ar insemna o catastrofa ecologica, pentru ca “Nitramonia sta pe o cantitate uriasa denitroglicerina”. “Este nevoie de o denocivizare a intregii suprafete, care presupune investitii uriase, pe care nu cred ca statul le va face. Eu nu doresc inchiderea combinatului pentru ca ar fi si o bomba sociala pentru Fagaras”, a mai spus Simirica.
Sursa: Curierul national, 4 martie 2004.
Pagina