16.12.2003
-
Bursa romaneasca, in cautare de noi emitenti
Cotidianul
___
Intarzierea aprobarii noii legi a pietei de capital din Romania ar putea pune sub semnul intrebarii indeplinirea cerintelor Uniunii Europene in acest domeniu de catre tara noastra, apreciaza Gabriela Anghelache, presedintele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM). Legat de aceasta intarziere, la capitolul nerealizarilor din 2003, presedintele CNVM a mai trecut si amanarea fuziunii dintre Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si Bursa Electronica Rasdaq (BER), care ar fi dus la consolidarea pietei de capital romanesti. „Marele obstacol este forma juridica diferita a celor doua Burse. Bursa de Valori Bucuresti a fost infiintata pe baza de lege si figureaza ca fiind institutie de interes public. Pentru a o transforma in societate pe actiuni, deci a avea o forma privata ca si Bursa Electronica RASDAQ, este nevoie iarasi de o lege. Noi am prevazut in legea consolidata transformarea in societatea pe actiuni a BVB, dar nefiind aprobata legea nu se poate realiza practic fuziunea“, a precizat Gabriela Anghelache.
Pe de alta parte, CNVM a anuntat ca, din 2004, va introduce un nou sistem de supraveghere a tranzactiilor in timp real care sa alerteze in cazul in care tranzactiile respective pot fi suspectate de a manipula piata prin pret sau de a folosi informatii cu caracter confidential in derulare. De altfel, Gabriela Anghelache a accentuat ideea ca piata de capital din Romania are nevoie de alternative sau sisteme multilaterale de tranzactionare, care sa permita tranzactiile cu valori mobiliare. In aceeasi ordine de idei, pentru anul 2004, CNVM va incerca sa atraga spre piata de capital bancile comerciale care sa tranzactioneze obligatiuni corporative.
Sursa: Cotidianul, 16 decembrie 2003. -
Cum se pot face tranzactii on-line pe piata de capital
Adevarul
___
In prezent, doar patru societati de servicii de investitii financiare (SSIF) ofera posibilitatea tranzactionarii on-line: Vanguard (www.vanguard.ro), Prime Transaction (www.primet.ro), Estinvest (www.estinvest.ro) si Romintrade (www.onlinebroker.ro). 'Tranzactionarea on-line presupune colectarea de la clienti a ordinelor de cumparare sau vanzare de actiuni prin intermediul Internetului si confirmarea realizarii acestora in aceeasi zi, si nu a doua zi, asa cum se intampla in sistemul normal de tranzactionare', ne-a declarat Marcel Murgoci, director de operatiuni la societatea de servicii de investitii financiare Estinvest din Focsani.
Pentru a avea acces la aceasta modalitate, mai intai investitorul trebuie sa devina client al unei SSIF. Primul pas este deschiderea unui cont, taxa aferenta variind intre 100.000 si 300.000 lei.
Unele societati percep si plata unui abonament lunar de circa 200.000-250.000 lei. In cazul in care suma comisioanelor generate intr-o luna este mai mica decat valoarea abonamentului lunar, unele societati percep diferenta pana la abonament drept taxa de intretinere a contului.
In cazul in care comisioanele generate sunt mai mari decat valoarea abonamentului, atunci nu se mai tine cont de acest abonament. Suma minima pentru a incepe investitia este cuprinsa intre 5 si 10 milioane lei. Limita maxima de comision prevazuta de regulamentele in vigoare este de 8%, dar, in general, in cazul investitorilor aceasta nu depaseste 2,5%. Intre avantajele tranzactionarii on-line se numara posibilitatea tranzactionarii in timp real a actiunilor, vizualizarea cotatiilor, clientii avand acces si la o serie de analize si grafice care prezinta evolutiile cotatiilor, stiri si informatii financiare.
Sursa: Adevarul, 16 decembrie 2003.'
15.12.2003
-
Furnizorii de medicamente spun ca au pierdut 55 milioane euro
___
Autoritatile recunosc valoarea istorica a datoriilor, neindexata, suma de mai sus reprezentind diferente de curs valutar
Furnizorii de medicamente solicita sa le fie platite, pina la sfirsitul anului in curs, datoriile neachitate din anul 2002, asa cum s-au inteles in mai multe rinduri cu reprezentantii Executivului, informeaza Asociatia Romana a Producatorilor si Importatorilor de Medicamente (ARPIM).
Intr-un comunicat remis agentiei Mediafax, furnizorii amintesc ca, in 19 februarie, au incheiat cu oficialii Ministerul Finantelor Publice (MFP), Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate un protocol care 'recunostea valoarea datoriilor din 2002 si stabilea date precise pentru reglarea lor integrala pina in luna iulie 2003'.
In 4 octombrie, oficialii MFP au reiterat, printr-o scrisoare adresata ARPIM, promisiunea de reglare a tuturor datoriilor din 2002 pina la sfirsitul anului curent, respectiv a sumei de 4.672 de miliarde de lei. In plus - sustin furnizorii - oficialii MFP au informat reprezentanta Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti asupra hotaririi de a achita datoria integrala aferenta anului 2002 pina cel mai tirziu la sfirsitul anului 2003. 'Constatam cu ingrijorare ca aceste promisiuni nu sint, la data de azi, indeplinite', anunta ARPIM.
Furnizorii de medicamente sustin ca au pierdut pina acum peste 55 de milioane de euro din cauza faptului ca datoriile sint considerate 'la valoarea lor istorica', suma reprezentind diferenta de curs valutar.
Criticile ARPIM apar la scurt timp dupa ce companiile membre ale Asociatiei Furnizorilor de Produse Medicale (AFPM) au anuntat ca, din cauza datoriilor nepltatie din 2002, vor sista, din ianuarie 2004, livrarile catre spitalele cu restante si nu vor participa la licitatiile organizate de respectivele unitati. Guvernul a suplimentat recent bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate cu 2.000 de miliarde de lei, pentru achitarea datoriilor inregistrate in sistemul de sanatate si pentru decontarea serviciilor medicale aferente acestui an.
Sursa: Ziarul de Iasi, 15 decembrie 2003.' -
Privatizarea BCR, perfectata pana in ianuarie 2004
Curierul National EBS LION SIF2 SIF3 SIF4 SIF5
___
Contractul de privatizare a Bancii Comerciale Romane (BCR) se va finaliza in luna ianuarie a anului viitor, a anuntat, ieri, Ovidiu Musetescu, presedintele Autoritatii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS).
“Desi era programat sa se finalizeze in februarie, contractul de privatizare a BCR se va incheia in ianuarie. In general, trec doua-trei luni de la semnare pana la trecerea pachetelor de actiuni in posesia noilor proprietari. Sunt multe proceduri de indeplinit, precum perfectarea normelor de aplicare a legii etc”, a declarat Musetescu.
El a adaugat ca a fost dorinta ambelor parti ca acest proces sa se termine mai repede. Exista posibilitatea ca si vanzarea pachetului de opt la suta din actiuni catre salariati sa se perfecteze pana la finele lui ianuarie.
Contractul de vanzare a 25 la suta din actiunile BCR catre BERD si IFC a fost semnat la inceputul lunii noiembrie de Ovidiu Musetescu.
Pretul de cumparare a fost de 222 de milioane de dolari. Aceasta tranzactie a fost primul pas dintr-o strategie in trei faze pentru privatizarea BCR. Pasul urmator va fi vanzarea pana la opt la suta din actiuni catre salariatii bancii, urmata de vanzarea pachetului majoritar unui investitor strategic pana in 2006. Cele doua institutii au anuntat ca intentioneaza sa faca restructurari ale activitatii BCR, in vederea cresterii eficientei acesteia.
Sursa: Curierul National, 15 decembrie 2003. -
SIF Banat-Crisana vrea sa listeze la bursa Vrancart si Napomar
___
Societatea de Investitii Financiare Banat-Crisana-SA intentioneaza sa listeze la Bursa de Valori Bucuresti doua dintre societatile profitabile din portofoliul sau. Cele doua societati pe care SIF 1 intentioneaza sa le listeze la BVB sunt SC Vrancart SA Adjud si SC Napomar SA Cluj-Napoca. SC Vrancart SA Adjud produce hartie si carton, iar SC Napomar SA Cluj-Napoca activeaza in sectorul productiei de masini-unelte. Cele doua societati vor lansa oferte publice primare de vanzare de actiuni, in vederea indeplinirii conditiilor tehnice de listare la Bursa de Valori din Bucuresti. Demersurile necesare listarii la BVB vor fi demarate in prima jumatate a anului viitor. „Totodata, Societatea de Investitii Financiare Banat-Crisana-SA intentioneaza sa achizitioneze un nou hotel pe care sa il fuzioneze cu cele detinute in Hunedoara (Rusca), Cluj-Napoca, Zalau (Mesesul) si Baia Mare. In plus, SIF Banat-Crisana intentioneaza sa inscrie la Bursa de Valori din Bucuresti, societatea astfel rezultata din fuziunea celor cinci hoteluri din portofoliul sau”, a declarat Daniel Manate, director strategie marketing, in cadrul SIF Banat-Crisana.
Sursa: Curierul National, 15 decembrie 2003. -
APAPS amana vanzarea actiunilor detinute la BRD-GSG
Azi BRD
___
Autoritatea pentru Privatizare a amanat pentru primul trimestru din anul 2004 vanzarea pe piata bursiera a pachetului de actiuni reprezentand 7,3% din capitalul social al BRD-GSG, estimat de conducerea institutiei la peste 35 milioane dolari, operatiunea fiind stabilita, initial, pentru acest an. „Inca se mai poarta discutii. Am prezentat Guvernului 2-3 variante posibile privind modalitatea de vanzare, si am decis sa mai temporizam putin. Acesta este, oricum, un pachet vandabil', a declarat, ieri, intr-o conferinta de presa, Ovidiu Musetescu, presedintele APAPS. BRD – Groupe Societe Generale este a doua banca din Romania, dupa marimea activelor, depozitelor si imprumuturilor acordate. Actionarul majoritar al companiei este banca franceza Groupe Societe Generale, cu o participatie de 51%. Restul actiunilor sunt detinute de societatile de investitii financiare (SIF) si actionari, cu pachete de sub 5%.
Sursa: Azi, 15 decembrie 2003.'
12.12.2003
-
Bancile impotriva BNR
___
Bancherii contesta noile norme privind creditele de consum considerandu-le 'simpliste' * Un Birou de Credit va monitoriza creditarea persoanelor fizice
Asociatia Romana a Bancilor (ARB) va sintetiza pozitiile bancilor comerciale din sistem cu privire la noile norme de limitare a expansiunii creditului de consum si le va discuta cu Banca Nationala. 'Sunt optimist ca aceste norme vor suferi unele modificari astfel incat ele sa fie aplicabile si eficiente', a declarat ieri Radu Gratian Ghetea, presedintele ARB. El considera ca avansul la creditarea de bunuri de consum nu este necesar, pentru ca astfel nu s-ar cunoaste expunerea totala a debitorului. La randul sau, Bogdan Baltazar, vicepresedintele ARB, s-a declarat nemultumit si de limitarea ratei lunare la 30% din venit. 'Normele propuse de BNR sunt simpliste si mult mai slabe decat sistemele noastre de scoring', a spus Baltazar. El considera ca prin limitarea accesului populatiei la credite se loveste de partea sanatoasa a economiei, astfel incat, 'din motive de delicatete politica, sa nu lovim in partea de economie de stat care produce deficite cvasifiscale'. 24 de banci comerciale care activeaza in Romania au semnat ieri actul constitutiv al Biroului de Credit, care isi propune sa constituie o baza de date pentru monitorizarea creditarii persoanelor fizice si a persoanelor fizice autorizate.
Sursa: Ziua, 12 decembrie 2003.' -
SIF Banat - Crisana vinde 25% din GazVest
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION
___
Societatea de Investitii Financiare (SIF) Banat - Crisana intentioneaza sa vanda pachetul de 25% din actiunile distribuitorului privat de gaz Gazvest, valoarea tranzactiei urmand sa depaseasca 3 milioane de dolari, afirma surse apropiate discutiilor. Cumparatorul va fi, cel mai probabil, unul din ceilalalti doi actionari ai companiei: fondul de investitii francez Enviromental Investment Partners (EIP) sau compania romaneasca Comera, afirma sursele citate.
'Suntem intr-adevar in discutii pentru a vinde actiunile detinute la GazVest insa nu pot dezvalui numele investitorilor cu care negociem', a declarat pentru ZF Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat- Crisana.
SIF Banat - Crisana a intra in afacerea Gazvest in urma cu aproape un an, cand a majorat capitalul distribuitorului de gaz cu 3 milioane de dolari. Vanzarea actiunilor dupa o perioada atat de scurta poate fi considerata surprinzatoare, durata obisnuita de prezenta a unei investitor financiar intr-o companie fiind 3 - 5 ani (pentru a permite societatii sa isi mareasca valoarea). 'Am decis sa vindem pentru a clarifica situatia acestei investitii. Chiar daca vom iesi relativ repede, nu numai ca vom recupera banii investiti dar vom obtine si un randament peste cel oferit de piata monetara', a precizat Cuzman.
In prezent, inaintea tranzactiei, EIP detine 29% din actiunile Gazvest (conform ultimilor raportari) iar Comera, societatea romaneasca de constructii care a fondat afacerea - 46%. Gaz Vest s-a aflat anul acesta in mijlocul unei dispute puternice intre actionari si managementul companiei. Disputa a izbucnit dupa ce SIF Banat - Crisana a subsris actiunile aferente majorarii de capital, in valoare de 3 milioane de dolari, insa a varsat doar jumatate din suma - 1,5 milioane de dolari, solicitand un audit pentru verificarea managementului. In urma auditului, Liviu Ilievici, presedintele Gaz Vest si actionar al Comera a fost pus, conform informatiilor de pe siteul companiei, sub urmarire penala pentru pagube de 1 milion de dolari aduse societatii.
Ulterior, SIF Banat - Crisana a varsat si restul de 1,5 milioane de dolari aferenti majorarii insa situatia din jurul societatii a ramas tensionata. In urma cu cateva luni, SIF Banat - Crisana si EIP intentionau sa diminueze ponderea Comera in structura actionariatului Gazvest corespunzator cu pagubele de 1 milion de dolari.
Gaz Vest este singurul mare distribuitor privat de gaz din Romania care nu are inca in structura actionariatului un investitor strategic. Vitalgaz, care opereaza in zona Brasovului si Bucurestiului, a fost preluata de compania americana Pelagas, iar Congaz Constanta este detinuta in proportie de aproximativ 28% de puternicul grup german Ruhrgas. In plus, Gazvest este cel mai important distribuitor privat din zona de vest (judetele Arad, Bihor sau Timis), cotata ca avand un mare potential de dezvoltare.
Piata romaneasca a distributiei de gaze este dominata in prezent de cei doi mari operatori de stat, Distrigaz Sud si Distrigaz Nord. Acum doar 5 -7% din utilizatori folosesc alti furnizori decat cele doua companii de stat. Gradul de liberalizare a pietei va creste insa treptat in urmatorii ani, pana la peste 30%, iar operatorii privati (VitalGaz, Congaz Constanta, Gaz Vest Arad, Condmag Brasov) vor avea din ce in ce mai multe oportunitati de dezvoltare. Probabil ca pana in momentul in care vor fi suficienti de atractivi pentru a fi preluati de marile companii internationale din domeniu, precum Gazprom, Ruhrgas sau Gaz de France. Cresterea si apoi vanzarea companiei a fost, de altfel, si motivul pentru care EIP si SIF Banat - Crisana au investit in Gaz Vest. SIF Banat - Crisana detine active totale de aproximativ 120 de milioane de dolari, reprezentand in special participatii la mai multe companii romanesti si investitii monetare.
Sursa: Ziarul Financiar, 12 decembrie 2003.
NOTA Prime Transaction: Pentru pozitia SIF Banat Crisana referitor la acest articol, apasati aici' -
Fara privatizare, societatea Energoreparatii se inscrie pe drumul inchiderii
Romania libera
___
Privatizarea intarziata sau chiar mentinerea in portofoliul statului a intreprinderilor romanesti a condus implicit la acumularea in timp a unor datorii si pierderi de proportii, fenomen ce a contribuit in majoritatea cazurilor la o vanzare a activelor societatilor cu mult sub pretul real al acestora. Una dintre intreprinderile despre care se vorbeste inca din 1992 ca va fi privatizata este si societatea Energoreparatii Bucuresti. Daca in trecut functiona ca un adevarat 'mecanic sef' al sistemului energetic romanesc, astazi situatia critica in care se afla intreprinderea este cauzata in principal de datoriile acumulate atat fata de stat, cifrate la 300 miliarde lei, cat si fata de furnizori, de 30 miliarde lei, dar si de lipsa unei strategii viabile de privatizare pe care actuala conducere a societatii o invoca.
'In urma cu aproximativ doua luni, trei potentiali investitori au cumparat caietul de sarcini depus la APAPS, dar nu am primit nici o scrisoare de intentie', ne-a declarat directorul general, Mircea Dumitrescu, aflat din 2001 la carma societatii. Coincidenta sau ghinion pur intamplator, tot din 2001 lucrurile au luat o turnura negativa in ceea ce priveste situatia economica a intreprinderii. Daca pana atunci societatea a functionat oa-recum in parametri normali - asa cum declara actuala conducere -, pana in prezent aceasta a reusit sa acumuleze datorii de proportii.
In opinia actualului director general, acest fenomen se datoreaza in principal Ordonantei de Guvern 60/2001, care obliga termocentralele sa-si ia un contract pentru diverse produse, numai prin licitatii la care sa participe minim 5 ofertanti. 'Pentru noi OG 60/2001 a fost o grea lovitura si ne-a gasit nepregatiti', afirma Dumitrescu care de altfel acuza si aparitia in urma acestei ordonante a unor 'diverse SRL-uri'. 'Au aparut ca mustele zeci de SRL-uri care ne-au obligat sa mergem cu pretul in licitatii chiar pana la pretul materiei prime. Castiga licitatiile apoi vin la noi sa ne dea comenzi pentru produsele contractate', spune Dumitrescu, facandu-ne practic o demonstratie a distructivitatii create de OG 60/2001.
In asteptarea privatizarii de catre APAPS, la Energoreparatii se afla in prezent in derulare un program de restructurare ce vizeza 175 de salariati. Alegerea pe care o au la indemana oamenii pare sa fie totusi una transanta si cat se poate de simpla. 'Decat sa vina un patron care sa ne lase pe drumuri, mai bine plecam noi acum prin ordonanta', ne spune M.I., unul dintre muncitorii intreprinderii. Intr-adevar, alegerea oamenilor de a pleca pare una logica, mai ales ca in urma ordonantei speciale - din cadrul disponibilizarilor - acestia vor beneficia de salarii compensatorii (4.700.000 lei), nu-marul acestora fiind stabilit pentru fiecare disponibilizat in functie de vechimea in munca.
Totusi lista pare sa fie mica pentru cei aproximativ 660 de muncitori, care de altfel isi desfasoara activitatea in conditii greu de suportat. 'Inghetam de frig si inhalam tone de praf', ne spun muncitorii din sectia turnatorie a intreprinderii, 'dar inca mai avem un loc de munca'.
In acest moment, cifra lunara de afaceri a societatii este de aproximativ 11 miliarde lei, banii fiind obtinuti prin derularea unor contracte in diverse domenii. Directorul societatii sustine ca 80% din cele 11 miliarde de lei provin din contracte derulate cu firme din sistemul energetic, 15% cu cele din industria cimentului, 3% cu diversi clienti, iar doua procente provin din contracte cu firme din industria petroliera. Banii obtinuti nu fac in schimb decat sa pastreze un minim al fluxului de productie si sa asigure plata inca la zi a salariilor. Totusi, oamenii spera intr-o privatizare rapida a intreprinderii, care de altfel pare si singura solutie de iesire din criza.
In opinia conducerii actuale, Energoreparatii se va vinde la cifra de 40 de miliarde lei a capitalului social pe care il detine in prezent, in contextul in care datoriile actuale vor fi reesalonate.
Dumitrescu mai spune ca 'daca intreprinderea nu se va privatiza, cat de curand va fi inchisa'.
Sursa: Romania libera, 12 decembrie 2003.'
11.12.2003
-
Blanculescu loveste din nou in Antibiotice
Ziarul de Iasi ATB
___
Desi in raportul intocmit de Ministerul Sanatatii se afirma ca la firma ieseana nu s-au inregistrat nereguli, Blanculescu isi mentine acuzatile cum ca 'Antibiotice' ar fi fost capusata. Spune ca asteapta raportul intocmit de Garda Financiara, desi comisarii de la Bucuresti au terminat controlul in Iasi de 10 zile
Ionel Blanculescu, ministrul Autoritatii Nationale de Control (ANC), a reluat atacurile la adresa societatii 'Antibiotice' SA si a directorului general, Ioan Nani. Seful ANC sustine ca firma ieseana este inca verificata de Garda Financiara si ca 'Ministerul Sanatatii nu poate disculpa pe nimeni'.
Declaratia lui Blanculescu vine imediat dupa informarea facuta de ministrul Sanatatii in ceea ce priveste controlul desfasurat la Iasi. Conform raportului dat publicitatii de ministerul respectiv, care detine si pachetul majoritar la fabrica de medicamente, 'controlul efectuat de o comisie a institutiei nu a identificat nereguli in activitatea producatorului de medicamente din Iasi'.
In realitate, controlul Garzii Financiare s-a incheiat de mult, fiind suspect ca seful ANC, institutie careia i se subordoneaza Garda, nu a aflat acest lucru.
'A fost o comisie de la Garda Financiara Bucuresti, dar au terminat controlul in urma cu 10 zile. La «Antibiotice» nu se mai afla nici un comisar al Garzii Financiare', a declarat Marian Bosianu, comisarul sef al Garzii Finanicare Iasi.
Este totusi posibil ca raportul comisarilor sa nu fi ajuns pe masa ministrului Blanculescu sau ca acesta sa nu il fi citit. Aceeasi parere o are si Ioan Nani, directorul general de la 'Antibiotice'. 'Cred ca ministrul Blanculescu nu a primit raportul comisarilor, altfel nu ar fi facut aceste declaratii', a opinat Ioan Nani.
'Proftul «Antibiotice» este «sifonat»'
Ministrul Blanculescu a precizat ca una din temele controlului este relatia dintre 'Antibiotice' si firma de distributie 'Pharma', la care producatorul de medicamente detine o participatie de 30%. El a explicat ca, in 1999, producatorilor de medicemante li s-a interzis prin lege sa mai desfasoare activitati de distributie. Majoritatea firmelor au organizat licitatii pentru selectarea distribuitorilor. 'Antibiotice' Iasi a infiintat, pentru distributia produselor, societatea 'Pharma', la care detine 30% din actiuni, restul participatiilor apartinind mai multor persoane fizice. Blanculescu a apreciat aceasta modalitate de distributie ca una 'criticabila', cu scopul de a 'sifona' profitul societatii catre unele persoane fizice.
El a mai adaugat ca 'e o aplicare incorecta a legislatiei in vigoare. Au fost sifonate 563 de miliarde de lei, ceea ce reprezinta 95% din veniturile «Pharma». Daca «Antibiotice» genereaza 95% din profitul acestei firme, de ce nu figureaza si la capitalul social cu 95%?'.
'Comisarii nu au gasit nici o neregula'
Ioan Nani, directorul general de la 'Antibiotice', a declarat ca aceasta firma de distributie a aparut din cauza Ordonantei 152/1999, prin care societatile producatoare de medicamente nu mai puteau distribui direct in farmacii produsele lor, ci numai prin depozitele autorizate ale ministerului Sanatatii. In aceste conditii, 'Antibiotice' nu avea decit doua solutii. Fie sa-si distribuie medicamentele prin depozitele existente, fie sa se asocieze la o societate care sa se ocupe de distributia medicamentelor. S-a ales varianta a doua, compartimentul de distributie al fabricii infiintind firma 'Pharma'.
'Comisarii Garzii Financiare de la Bucuresti mi-au citit citeva fragmente din raportul pe care l-au intocmit. Reiesea ca nu au gasit nici o neregula in activitatea societatii noastre. Mai mult decit atit, a fost evidentiat faptul ca s-au obtinut cresteri de vinzari de peste 10 milioane dolari in utlimii doi ani', a mentionat Ioan Nani.
Acesta a sustinut ca, odata cu modificarea legii care interzicea firmelor de medicamente sa-si vinda produsele direct in farmacii, a propus Consiliului de Administratie de la 'Pharma' cresterea aportului societatii 'Antibiotice' la firma de distributie, prin majorarea capitalului social al acesteia. 'Ne-am propus participarea cu peste 50% din actiunile «Pharma». Acest lucru trebuie, insa, aprobat in viitoarea sedinta a Adunarii Generale a Actionarilor de la «Antibiotice», unde actionar majoritar este Ministerul Sanatatii. Oricum, chiar daca detineam 30% din actiuni, aveam drept de veto asupra deciziilor luate de conducerea «Pharma». Cred ca ministrul Blanculescu nu a fost informat despre toate aceste lucruri si de aceea a facut unele declaratii neconforme cu realitatea', a spus directorul general de la 'Antibiotice'.
Sursa: Ziarul de Iasi, 11 decembrie 2003.'
Pagina