11.12.2003
-
Privatizarea OLTCHIM - amanata pana dupa vanzarea SNP-PETROM
___
Dupa ce a decalat de doua ori termenul final de depunere a ofertelor, APAPS a revocat oferta de vanzare a combinatului valcean, desi avea cel putin trei ofertanti - concernul rus Lukoil, Grupul austriac Vienna Capital Partners si Grupul Rompetrol. Ultimul ofertant daduse in judecata APAPS, cerand suspendarea privatizarii din cauza ca nu existau date legate de conversia datoriilor in actiuni si divizarea combinatului, ceruta de unul dintre actionari, fondul de investitii Lindsell, care vrea sa preia capacitatile de productie agroalimentare. Analistii pietei de capital sustin ca, cel mai probabil, privatizarea OLTCHIM depinde acum de cine va prelua SNP-PETROM.
Privatizarea OLTCHIM Ramnicu Valcea, prevazuta a avea loc la sfarsitul acestui an, a fost amanata sine die de Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, desi au existat intentii clare de cumparare din partea concernului rus Lukoil, a Grupului financiar austriac Vienna Capital Partners si a Grupului Rompetrol. Acesta din urma a actionat APAPS in judecata, cerand suspendarea privatizarii pe motiv ca datele financiare din caietul de sarcini nu sunt actualizate si nu ofera detalii privind conversia in actiuni a datoriilor companiei catre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB) si nici procesul de divizare a societatii. La scurt timp dupa revocarea ofertei de privatizare, actionarii OLTCHIM au aprobat, in cadrul Adunarii Generale Extraordinare, majorarea capitalului social cu echivalentul in lei a circa 95 milioane de dolari. Capitalul social al OLTCHIM a crescut de la 10 milioane dolari la circa 105 milioane dolari, prin conversia in actiuni a creantelor detinute de AVAB. In acest fel, AVAB a devenit actionarul majoritar al OLTCHIM, cu o pondere de 90,88% din capitalul social, in timp ce APAPS a ramas cu un pachet minoritar de 5% din actiuni. AVAB detinea creante de circa 117 milioane de dolari la OLTCHIM, in contul creditelor cu garantii de stat pentru retehnologizare, dar a decis sa isi converteasca numai o parte din debitul total. Pe de alta parte, actionarii OLTCHIM au amanat luarea unei decizii privind divizarea societatii in doua firme distincte, combinatul chimic OLTCHIM si Zooalim, care sa includa capacitatile de productie agroalimentare, respectiv Fabrica de nutreturi combinate, fermele de pasari si porci si fabrica de conserve si sucuri de la Raureni. Initiativa divizarii Oltchim a apartinut fondului de investitii Lindsell, principalul actionar minoritar, care este interesat de preluarea activitatilor agroalimentare. In acelasi timp, La Festa, producatorul polonez de sucuri Tedi si capuccino, anunta in toamna ca vrea sa preia doar fabrica de conserve si sucuri de la Raureni.
Acum, dupa ce situatia OLTCHIM s-a schimbat radical, prin inglobarea unei mari parti din datoriile financiare in capital, APAPS nu mai pomeneste nimic despre privatizare. Ba chiar exista informatii ca trecerea sa in proprietate privata va fi amanata pana dupa privatizarea SNP-PETROM si implicit a rafinariei pe care o detine, Arpechim. De-a lungul anului 2003, intentiile Guvernului fata de OLTCHIM au fost contradictorii. Initial, ministrul Industriilor, Dan Ioan Popescu, anunta ca are in plan crearea unui holding petrochimic, care sa cuprinda OLTCHIM, Arpechim si rafinaria Petromidia, care apartine Rompetrol. Apoi APAPS a decis sa scoata la vanzare intregul combinat OLTCHIM, in timp ce AVAB a sustinut varianta divizarii si a vanzarii lui pe module, dar anuntul de privatizare a intarziat sa apara. Cert este ca Rompetrol a anuntat ca vrea sa cumpere OLTCHIM pentru a o integra cu activitatea petrochimica a Petromidia. De cealalta parte, concernul Lukoil este interesat de OLTCHIM datorita strategiei de expansiune a diviziei petrochimice in Balcani, iar Vienna Capital Partners este deja actionar majoritar al combinatului petrochimic Borsodchem din Ungaria si vrea sa isi extinda afacerile. Intre timp, concernul international Linde a anuntat ca va investi 24 milioane de euro intr-o instalatie de separare a aerului care va functiona in cadrul OLTCHIM si care va fi gata in martie 2005. Analistii pietei de capital sustin ca rusii de la Lukoil, deocamdata absenti din privatizarea SNP-PETROM, au cele mai mari sanse sa preia OLTCHIM. In acelasi timp, in cursa pentru PETROM au ramas concernul rus Gazprom, americanii de la Occidental Oil and Gas Holding Corporation, casa de comert Glencore International din Elvetia, compania MOL Ungaria, OMV din Austria, Hellenic Petroleum din Grecia si PKN Orlen din Polonia. Nu este exclus ca Gazprom sa se asocieze cu Lukoil in cursa pentru PETROM si sa ramana un candidat serios pentru privatizarea OLTCHIM. Cert este ca cel mai probabil OLTCHIM va fi privatizata separat, pe module. Cine va controla in final afacerile din petrochimia romaneasca, ramane de vazut.
Sursa: Romania libera, 11 decembrie 2003. -
Protocol romano-american privind protectia investitiilor
Adevarul
___
Presedintele Statelor Unite, George W. Bush, a transmis, marti, spre aprobarea Senatului american, un protocol intre guvernul SUA si cel roman privind incurajarea reciproca si protectia investitiilor, semnat la Bruxelles in septembrie 2003 si aditional tratatului bilateral pentru investitii. O data cu protocolul, presedintele american a transmis Senatului si raportul intocmit de Departamentul de Stat in acest sens. Potrivit unui comunicat al Casei Albe, protocoale similare incheiate cu Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia si Slovacia, vor fi transmise Senatului in perioada urmatoare.
'Fiecare dintre aceste protocoale aditionale este rezultatul intelegerii dintre Statele Unite, Comisia Europeana si sase state care vor adera la Uniunea Europeana la 1 mai 2004 (Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia si Slovacia, precum si cu Bulgaria si Romania, care se vor alatura UE in 2007', se arata in comunicat. Acordul are ca scop protejarea tratatelor bilaterale de investitii ale Statelor Unite cu fiecare dintre aceste tari dupa aderarea lor la Uniunea Europeana, stabilind un cadru care sa evite sau sa remedieze eventuale incompatibilitati intre tratate si obligatiile pe care le vor avea in calitate de membri UE.
De asemenea, acordul stabileste un cadru menit sa solutioneze eventualele inadvertente care ar putea aparea ca urmare a extinderii autoritatii Uniunii Europene in aria investitionala, prevazand protectia investitiilor americane deja existente de masuri viitoare ale UE care ar putea restrictiona investitiile straine in Uniune. Conform Casei Albe, in absenta acestui protocol aditional, Comisia Europeana ar putea solicita Romaniei sa puna capat tratatului cu Statele Unite dupa aderare, din cauza unor eventuale incompatibilitati prezente sau viitoare. 'Recomand Senatului sa aiba in vedere protocolul aditional cat mai curand posibil si sa isi dea acordul pentru ratificare la o data proxima', a fost mesajul presedintelui Bush catre Senatul american.
Sursa: Adevarul, 11 decembrie 2003.'
10.12.2003
-
Flamingo Computer si-a adus sef care sa o listeze la bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Flamingo Computers, numarul unu pe piata romaneasca de retail a sistemelor informatice, a angajat un nou presedinte, Dragos Simion, a carui misiune este de a pregati compania pentru o listare la bursa in aproximativ trei ani. Dragos Simion, fost CEO (chief executive officer) la Quadrant Asset Management, societate de administrare a fondurilor de investitii, a primit un mandat pe trei ani cu posibilitatea de prelungire. Experienta mea anterioara va avea o influenta asupra dezvoltarii companiei Flamingo Computers dar nu neaparat in zona fondurilor de investitii. Nu vrem sa atragem capital extern ci mai degraba sa listam compania la bursa peste vreo 3 ani, pe la sfarsitul mandatului meu, a afirmat Simion.
Pana acum, seful companiei era Dragos Cinca, totodata si actionarul majoritar al grupului Flamingo. De acum inainte insa, Dragos Cinca va indeplini numai functia de presedinte al consiliului de administratie al grupului Flamingo. Grupul Flamingo, compus din trei companii (Flamingo International care se ocupa de distributia in afara tarii, Flamingo Distribution Center pentru distributia interna si Flamingo Computers, specializata pe retail), estimeaza pentru tot anul o cifra de afaceri de 72 milioane de dolari. Speram ca in curand sa ajungem la 100 milioane de dolari , apreciaza Dan Topala, presedintele Flamingo International. Oficialii nu au precizat la ce cifra de afaceri se asteapta in 2004.
Pentru a ajunge cat mai repede la 100 de milioane de dolari, Flamingo Computers intentioneaza sa deschida anul viitor inca 40 de magazine in intreaga tara, pornind de la cele 60 programate pentru acest an. Din totalul magazinelor, 30% sunt situate in Bucuresti iar 70% in provincie. Din cifra de afaceri totala, aproximativ 33% este obtinuta din activitatea de retail si 67% din cea de distributie. Firma estimeaza ca a vandut in acest an 35.000 de sisteme informatice (PC-uri, laptopuri etc) si ca in 2004 va ajunge la o cifra de 50.000.
Investitiile necesare pentru deschiderea celor 40 de magazine vor proveni din resurse proprii , a declarat Dragos Simion fara a preciza insa si nivelul acestora. Cert este ca intreg profitul companiei va fi reinvestit in principal pentru extinderea lantului de retail si ca Flamingo nu va da dividende in 2004.
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finantelor, Flamingo Computers a avut anul trecut o pierdere neta de 15,8 miliarde lei iar Flamingo International un profit net de aproape 30 de miliarde lei. Flamingo Distribution Center a fost infiintata pe la sfarsitul anului trecut iar in bilantul firmei apar venituri totale de 1,3 milioane lei si o pierdere neta de 147 milioane lei. Dragos Cinca nu a precizat care ar fi rezultatul net al grupului pe acest an dar a afirmat ca profitul total a crescut.
Pentru a-si spori veniturile, Flamingo Computers isi extinde nu numai lantul de magazine ci si oferta pe retail in zona produselor electronice. Compania a inceput sa vanda deja in magazine televizoare si camere foto-video digitale. In curand va comercializa sisteme audio si home cinema.
Grupul Flamingo este detinut in proportie de 89,5% de Dragos Cinca iar 5% din actiuni apartin unuia dintre cei trei fondatori ai companiei, Varol Islam. Restul companiei este in proprietatea unor actionari mai mici, in general din cadrul managementului Flamingo.
Sursa: Ziarul Financiar, 10 decembrie 2003. -
Antibiotice nu este capusata
Ziarul de Iasi ATB
___
Aceasta a fost concluzia la care a ajuns comisia Ministerului Sanatatii. Nici Garda Financiara nu a gasit nereguli la fabrica de medicamente
Comisia Ministerului Sanatatii care a verificat modul de desfacere a productiei de medicamente la SC 'Antibiotice' SA nu a gasit nereguli in legatura cu livrarea produselor catre 'Pharma' SA. Potrivit unui comunicat al Ministerului Sanatatii, in raportul intocmit de comisie se precizeaza ca activitatea fabricii este performanta si ca, prin crearea firmei de distributie 'Pharma', 'in care sint actionari persoane cu experienta in activitatea comerciala', segmentul de comercializare a produselor a cunoscut o revigorare prin cresterea vinzarilor si implicit a rezultatelor financiare ale fabricii. Daca in 1999 rezultatele financiare ale societatii se cifrau la aproximativ 878.000 de dolari, in 2003 acestea au ajuns la 4.000.000 de dolari.
'Antibiotice' SA a fost verificata sub aspectul rezultatelor economico-financiare si de catre reprezentantii Garzii Financiare, care nu au constatat nici o deficienta, adauga sursa citata.
In data de 23 noiembrie Autoritatea Nationala de Control a anuntat ca, impreuna cu Ministerul Sanatatii, a declansat un control la 'Antibiotice' si la doua firme de distributie a medicamentelor produse la fabrica ieseana.
Ioan Nani, directorul general de la 'Antibiotice', a fost acuzat ca 'patroneaza' prin rude sau persoane apropiate doua societati, 'Farma Service' si de 'Pharma' SA, care capuseaza fabrica de medicamente.
Sursa: Ziarul de Iasi, 10 decembrie 2003.' -
CNVM a amendat 749 de emitenti cu peste 37 miliarde lei
Curentul
___
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a decis, la sfarsitul saptamanii trecute, sanctionarea cu amenda de 0,5% din valoarea capitalului social a 749 de societati comerciale care nu au transmis nici o raportare financiara aferenta anului 2002 in termenul stabilit prin Ordonanta nr. 180/2003. CNVM a mai sanctionat, cu avertisment scris, la sfarsitul lunii septembrie, 2.190 de societati care nu-si indeplinisera obligatiile de raportare financiara aferente anului 2002, stabilind, prin Ordonanta nr. 180/24.09.2003, un termen de 15 zile lucratoare de la data comunicarii sanctiunii pentru reglementarea situatiei acestora.
La expirarea acelui termen, 518 societati au depus integral documentele, 749 nu au transmis nici o raportare, 709 emitenti au transmis raportari incomplete, iar 120 de societati au fost inchise, delistate si radiate din baza de date a Oficiului de Evidenta a Valorilor Mobiliare (OEVM) sau au intrat in proces de inchidere, lichidare ori faliment. Avertismentele scrise transmise catre 94 de societati au fost returnate, in aceste cazuri OEVM solicitand Oficiilor Registrului Comertului judetene informatii actualizate, pentru a retransmite adresele de comunicare a sanctionarilor.
Firmele care au transmis date incomplete, pasuite cu inca cinci zile
Comisia a decis sanctionarea celor 749 de societati care nu au transmis nici o raportare cu amenda de 0,5% din valoarea capitalului social varsat, suma totala a sanctiunilor ridicandu-se la peste 37 miliarde de lei, care vor fi incasati la bugetul de stat, prin intermediul administratiilor financiare locale.
In cazul emitentilor care au transmis raportari incomplete, s-a decis acordarea unui nou termen, de cinci zile lucratoare, pentru depunerea integrala, la sediul CNVM, a raportarilor periodice pentru exercitiul financiar 2002. Adresa a fost adusa la cunostinta societatilor prin intermediul celor doua piete reglementate, a registrelor independente si prin publicarea listei pe pagina de Internet a Comisiei (www.cnvmr.ro). In cazul nerespectarii acestui termen, emitentii vor fi sanctionati, de asemenea, cu amenda de 0,5% din valoarea capitalului social.
In conformitate cu prevederile OUG nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate, modificata si aprobata prin Legea nr. 525/2002, societatile detinute public au obligatia de a transmite la CNVM rapoarte curente, semestriale si anuale. 'In urma verificarilor efectuate, s-a constatat ca o parte din societatile detinute public nu au respectat obligatia de a transmite la CNVM, in termen, toate raportarile aferente exercitiului financiar 2002', precizeaza comisia. Fapta savarsita constituie contraventie conform prevederilor art. 172 lit. d din ordonanta potrivit art. 176, in cazul persoanelor juridice amenda este cea precizata mai sus, iar cand amenda se aplica persoanelor fizice, limitele acesteia sunt cuprinse inte 10 si 200 milioane de lei, in functie de gravitatea faptei. Societatile prevazute in Ordonanta CNVM au obligatia de a transmite comisiei raportarile periodice si continue, in termen de 15 zile lucratoare de la data intrarii in vigoare a ordonantei (n.n. - 16 octombrie).
Toate societatile comerciale sanctionate sunt listate la Bursa Electronica Rasdaq.
Sursa: Curentul, 10 decembrie 2003.'
09.12.2003
-
Termenul delistarilor a trecut de o saptamana. Incep sanctiunile CNVM
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Inceputul lunii decembrie a fost termenul limita pana la care actionarii care detineau in urma cu un an o peste 90% din actiunile unei companii cotate pe piata de capital trebuia sa incheie o oferta publica pentru a-si delista companiile.
Termenul limita de incheiere a ofertelor a trecut, iar lista cu ofertele in de delistare aflate in derulare la Bursa Electronica RASDAQ sau anunturile preliminare incape pe mai multe pagini. Brokerii se plang ca nu mai au timp pentru tranzactiile de piata, pentru ca sunt inundati de actionari care vor sa lanseze oferte, unele dintre acestea in valoare de doar cateva sute de milioane de lei.
Alti actionari cu o pozitie de peste 90% nu au publicat nici macar un anunt preliminar pentru o asemenea oferta. Una din cele mai cunoscute companii aflate in aceasta situatie este producatorul de dulciuri Excelent Bucuresti. Compania este detinuta in proportie de 95,3% de fondul de investitii Axis Investments Ltd. Valoarea de piata a companiei este de 16 milioane de dolari.
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a sactionat deja cu avertisment scris actionarii companiilor care au lansat oferte de preluare, dar acestea nu au fost finalizate pana in prima zi a lunii decembrie. Printre companiile care au lasat deja oferte de preluare, dar nu le-au finalizat pana acum, se numara grupul rusesc Lukoil, care are obligatia de a delista rafinaria Petrotel si SIF Banat-Cfrisana, care deruleaza in prezent mai multe oferte obligatorii, cea mai importanta fiind aceea pentru actiunile producatorului de hartie si carton Vrancart Adjud.
Urmeaza sa fie sactionati si actionarii companiilor care nici macar nu au lansat oferta. Aceasta problema urmeaza sa fie discutata de Comisie, a declarat Ciprian Ene, purtatorul de cuvant al CNVM. Cele mai multe companii pentru care nu au fost lansate pana acum oferte obligatorii sunt nume necunoscute pentru brokeri datorita faptului ca actiunile unora dintre acestea nu au fost tranzactionate niciodata. Cateva exemple sunt Sarme si Cabluri Harsova, producatorul de metale neferoase Lamdro Drobeta Turnu Severin sau Oltplast Dragasani.
De la aparitia legislatiei privind obligativitatea delistarii companiilor cu actionari care detin peste 90% din actiuni au fost derulate numai 70 de oferte obligatorii, desi la momentul respectiv existau informatii despre peste 200 de companii care se afla in acesta situatie, dar nimeni nu are o statistica precisa. Pe cele doua piete organizate de capital sunt listate aproape 5.000 de companii, capitalizarea bursiera totala a acestora fiind de aproximativ 5 miliarde de dolari.
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a elaborat proiectul unei legi care va integra toate prevederile legale privind piata de capital. Continutul noii legi nu a fost facut inca public, dar conform declaratiilor reprezentantilor Comisiei, noua lege va contine prevederi mai permisive privind delistarile. O societate listata la Bursa va putea fi delistata doar daca numarul actionarilor minoritari este mic sau daca valoarea tranzactiilor de pe piata va fi redusa.
CNVM a admis cu cateva luni in urma ca un actionar poate scapa de obligatia de a delista compania de la Bursa daca vinde un pachet de actiuni astfel incat detinerea sa scada sub 90%. Primul actionar care a facut acest lucru a fost SIF Transilvania, care a vandut unui fond strain de investitii un pachet de 10% din actiunile companiei turistice Eforie pentru a putea mentine compania la cota Bursei.
Sursa: Ziarul Financiar, 9 decembrie 2003. -
Obligatiunile imobiliare, investitii pe termen lung pentru asiguratori
Curentul
___
Societatile de asigurare vor putea face plasamente pe termen lung in obligatiuni imobiliare, o data cu dezvoltarea pietei secundare, care va fi operationala, conform estimarilor specialistilor, din anul 2005. Unul dintre motivele pentru care costurile asigurarilor in strainatate sunt mai mici pentru sume asigurate de zeci de ori mai mari este maturitatea relativ mica a plasamentelor care pot fi facute pe piata romaneasca. Societatile de asigurare straine care opereaza in Romania prefera plasamentele in eurobonduri, obligatiuni emise de statul roman pe piata externa, pentru ca deocamdata Ministerul Finantelor Publice nu emite titluri de stat cu maturitati mai mari de trei ani. Operatorii din piata au definitivat un proiect legislativ de reglementare a tranzactionarii titlurilor si obligatiunilor ipotecare, care va fi inaintat Ministerului Finantelor Publice (MFP) si Bancii Nationale a Romaniei (BNR). 'Speram ca, in 2005, aceasta piata secundara sa fie functionala. Aceste instrumente financiare vor putea fi achizitionate de societatile de asigurari, intr-o prima faza, ce pot constitui astfel plasamente sigure, pe termen lung si cu randamente bune, iar ulterior de fondurile private de pensii. In tarile unde exista fonduri private de pensii, piata ipotecara este mult mai dezvoltata', ne-a declarat John Klipper. Cel mai probabil, autoritatea de reglementare a acestei piete va fi Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM).
Mai multi bani vor castiga si persoanele fizice care incheie o polita de asigurare de tip unit-linked, cu o componenta investitionala, in dorinta de acoperire simultana a posibilitatii de economisire cu nevoia de protectie vor putea castiga mai multi. Asiguratorii, in calitate de investitori institutionali, vor putea obtine randamente mai mari decat cele obtinute individual de la banci de catre persoanele fizice.
Sursa: Curentul, 9 decembrie 2003.' -
O singura oferta pentru privatizarea UCM Resita
Adevarul UCM
___
Luni, la sediul Autoritatii pentru Privatizare, a fost depusa o singura oferta pentru preluarea pachetului de actiuni detinut de stat la S.C. U.C.M. Resita S.A., din partea INET AG Elvetia impreuna cu Asociatia Salariatilor UCMR. In data de 24 noiembrie a fost publicat anuntul prin care APAPS a lansat la vanzare prin negociere pe baza de oferte finale, imbunatatite si irevocabile, un numar de 4.093.850 actiuni, reprezentand 60,672% din capitalul social S.C. U.C.M. Resita S.A., societate comerciala inclusa in PSAL I. S.C. U.C.M. Resita S.A. este o societate din categoria celor 'foarte mari', cu un capital social de 168.688.375.000 lei, iar obiectul principal de activitate este fabricarea de motoare si turbine (cu exceptia motoarelor pentru avioane, autovehicule si motociclete). Ceilalti actionari ai societatii sunt S.I.F. Banat-Crisana (16,415%), S.I.F. Oltenia (15,248%), PPM (7,665%).
Sursa: Adevarul, 9 decembrie 2003.'
08.12.2003
-
Cu Eni, gigantii lumii petroliere au disparut de pe lista pentru Petrom
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Seria retragerii gigantilor de la Petrom se incheie odata cu decizia italienilor de la Eni de a nu mai continua cursa, dupa ConocoPhilips, Alon sau TNK BP. De acum in joc raman companiile regionale, dar si Occidental (SUA), Gazprom (Rusia), Glencore (Elvetia).
Firma Eni SpA (Italia) a transmis o scrisoare prin care anunta ca nu va participa in continuare la procesul de privatizare a SNP Petrom , a anuntat sec ministerul economiei si comertului la finele saptamanii trecute, fara a da alte detalii. Retragerea gigantului italian Eni inainte de depunerea unei oferte finale la Petrom face ca tranzactia sa iasa din sfera de interes gigantilor lumii petroliere. Cu venituri anuale de 48 mld. euro, Eni este al doilea mare investitor strategic care iese din cursa, dupa ce recent si corporatia petroliera americana ConocoPhilips (cu venituri anuale de 57 mld. $) a facut acelasi lucru.
De acum, statul mai are in fata pentru discutii privind preluarea a 51% din actiunile Petrom sapte investitori, din care se distinge grupul compact al companiilor regionale OMV (Austria), MOL (Ungaria), PKN (Polonia) si Hellenic Petroleum (Grecia). Alaturi de acestia mai concureaza producatorul rus de gaze Gazprom, Occidental (SUA) si casa de comert Glencore, ani de-a randul una dintre cele mai active case de comert in relatia cu Petrom. Si Gazprom este una dintre cele mai mari companii din lume (20 mld. $ vanzari, peste exporturile Romaniei), dar obiectul sa principal de activitate sunt gazele naturale.
Multe dintre retrageri sunt puse pe seama lipsei de parteneri pentru formarea unor consortii cu interese complementare in Petrom, avand in vedere ca niciuna dintre companii nu si-a precizat motivele ce au stat la baza unei asemenea decizii. Ministrul economiei si comertului afirma recent ca toti jucatorii inscrisi la Petrom au purtat discutii preliminare pentru formarea de consortii, fara ca aceste formule sa fie concretizate. La baza acestor discutii sta interesul: majoritatea investitorilor pentru preluarea numai a anumitor active de la Petrom, care are in portofoliu productie de gaze si de titei, rafinare si distributie de produse petroliere.
Valoarea tranzactiei, estimata de analisti la 1 1,3 mld. $, cere totusi o anumita forta financiara din partea investitorului angajat pe cont propriu, pe care in acest moment la o prima vedere numai OMV, Occidental, Gazprom sau Glencore ar putea-o avea. Pe de alta parte, discutiile dintre MOL si PKN privind o eventuala fuziune pentru crearea unui grup petrolier central european in vederea consolidarii pietei petroliere regionale ar putea motiva o oferta comuna pentru Petrom, dupa cum au sesizat si analistii.
Potrivit informatiilor de pe piata, trei din cei sapte investitori ramasi in cursa si-au construit echipe puternice pentru tranzactie. Astfel, austriecii de la OMV au ca si consultant grupul financiar german Deutsche Bank, iar asistenta juridica este asigurata de catre casa de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, una dintre cele mai puternice de pe piata locala. Oficialii grupului au anuntat ca studiaza posibilitatea depunerii unei oferte finale la Petrom. Austriecii se gandesc sa mearga singuri mai departe, afirmand ca au banii necesari finantarii afacerii. Una dintre optiunile luate in calcul este o majorare de capital la OMV, ale carei actiuni sunt detinute de statul austriac (35%), fondul de investitii petrolier IPIC din Abu Dhabi (peste 19%), restul fiind listat pe bursa de la Viena.
Compania americana Occidental si-a asigurat serviciile de consultanta ale casei de avocatura Musat si Asociatii, iar Gazprom pe cele ale firmei de avocatura Racoti, Predoiu si Asociatii. Rusii au purtat discutii pentru formarea unei aliante cu casa de comert Marco International, proprietarul Alro Slatina.
Depunerea ofertelor finale este prevazuta a se incheia pana la finele lunii februarie, in conditiile in care semnarea contractului de privatizare este stabilita pana la sfarsitul primului trimestru din 2004. Statul detine 93% din actiunile Petrom, restul fiind listate pe bursa din Bucuresti. Capitalizarea Petrom la un pret de 1.480 lei/actiune, ultimul de pe piata, este in jur de 1,4 mld. euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 8 decembrie 2003. -
Sicomed vrea crestere de 10% in 2004 din exporturi si medicamente noi
ZF RO - FONDURI MUTUALE SCD
___
Sicomed Bucuresti, cel mai mare producator roman de medicamente, are ca obiectiv pentru anul viitor o crestere cu 10% a vanzarilor in termeni reali, de 48 milioane dolari in 2003, prin dublarea exporturilor si lansarea a peste 10 produse noi. Compania mizeaza de asemenea pe 'tendinta de orientare a populatiei catre medicamente generice (fara patent - n.r.)', conform lui Mirel Nicola, director de marketing si vanzari al Sicomed, si reducerea cotei de TVA la 9%, care vor influenta favorabil intreaga piata de medicamente.
'Cresterea de 10% a vanzarilor se va datora in principal produselor noi pe care Sicomed le-a lansat de curand sau le va lansa pe piata in anul 2004. In ceea ce priveste exportul ne bazam pe cresterea vanzarilor in pietele prospectate deja in Estul Europei si pe abordarea pietelor vestice in urma certificarii GMP International. Avem doua atuuri foarte importante pe care trebuie sa le valorificam pe pietele din Uniunea Europeana: costuri mici si capacitate foarte mare de productie la injectabile (una dintre cele mai mari din Europa) , a declarat Mirel Nicola.
Sicomed a investit, pina la sfirsitul anului trecut, peste 10 milioane de dolari pentru obtinerea standardului GMP (Good Manufacturing Practice) la sectia de produse injectabile. Compania va finaliza in curand o investitie de 5 milioane de dolari pentru obtinerea certificatului GMP la sectia de tablete, urmand sa contracteze si un credit de 8 milioane de dolari pentru finalizarea procesului de modernizare in 2004. Sicomed detine 5,5% din piata romaneasca de medicamente, fiind al doilea jucator dupa GlaxoSmithKline (GSK) Romania, care detine o cota de 11,5%.
Mirel Nicola spune ca evolutia ascendenta a vanzarilor Sicomed, ca de altfel a majoritatii producatorilor de medicamente generice, va fi sustinuta si de tendintele generale de pe piata. Producatorii de medicamente generice au un rol din ce in ce mai important, atat pe piata romaneasca cat si la nivel global, datorita competitivitatii lor. De asemenea, liberalizarea preturilor la medicamentele fara prescriptie medicala efectuata anul trecut isi va arata rezultatele mult mai bine in anul 2004 iar preconizata reducere a cotei de TVA la medicamente pana la 9% ar putea sa aiba influente destul de importante asupra intregii piete', a declarat Nicola.
Sicomed a obtinut in primele noua luni ale acestui an un profit net de 187,68 miliarde lei (5,6 milioane dolari), aproape dublu comparativ cu cel din aceeasi perioada a anului anterior. Cresterea profitului a depasit-o categoric pe cea a vanzarilor, care au inregistrat o ascensiune de 25% in termeni nominali, pana la 1.154 miliarde lei.
Sicomed are ca actionar majoritar vehiculul financiar Venoma Holdings, detinut in proportii egale de Fondul Roman Post Privatizare (FRPP), compania de investitii Global Finance si compania elena de medicamente Galenica. Sicomed are un capital social de 416 miliarde lei, impartit in actiuni cu valoarea nominala de 1.000 de lei. Ultimul pret al actiunilor la Bursa de Valori a fost de 3.650 de lei, la care capitalizarea bursiera este de 47 milioane de dolari.
Sursa: Ziarul Financiar, 8 decembrie 2003.'
Pagina