17.11.2003
-
Cargill preia cel mai mare depozitar de cereale
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Grupul american Cargill, una din cele mai mari companii de comercializare si prelucrare in domeniul agricol la nivel mondial, va lansa in curand o oferta publica de preluare in valoare de 22 de milioane de dolari pentru achizitia Comcereal SA, cel mai mare depozitar de cereale din Romania.
Oferta va fi rezultatul a aproape un an de negocieri, despre care Ziarul Financiar a relatat in urma cu mai multe luni.
In prezent, actionarul majoritar al Comcereal, companie listata la Bursa Electronica Rasdaq, este fondul american de investitii Broadhurst, cu o participatie de aproape 70%. Oferta de preluare a 100% din actiunile Comcereal va fi lansata pe Rasdaq la pretul de 55.000 de lei/actiune, conform unui anunt preliminar aferent ofertei remis vineri Bursei Rasdaq.
'Este normal pentru Cargill, numarul unu mondial in domeniu, sa isi continue politica de achizitii cu preluarea Comcereal SA, cel mai important depozitar de cereale din Romania', a declarat pentru Ziarul Financiar Cristian Siminel Andrei, directorul pentru Romania al NCH Holdings, societatea care administreaza Broadhurst.
Comcereal SA detine aproape 10% din capacitatea totala de depozitare a cerealelor din Romania. Compania a rezultat din fuziunea a patru companii - Comcereal Alexandria, Galati, Giurgiu si Slobozia - la care Broadhurst a ajuns actionar majoritar in ultimii ani in urma achizitiilor de actiuni pe piata Rasdaq. Investitia Broadhurst in cele patru companii este estimata la 9 - 10 milioane de dolari.
Cargill, care a inregistrat in anul fiscal 2002 venituri de 50,8 miliarde dolari, este prezenta in Romania din 1996, prin intermediul filialei Cargill Agricultura SRL.
Grupul american, unul din principalii jucatori pe piata materiilor prime agricole la nivel mondial, detine deja, in Calarasi, o fabrica de nutreturi combinate si cateva silozuri. Comcereal SA este una din principalele companii de profil din Romania si datorita faptului ca piata capacitatilor de depozitare pentru cereale este foarte fragmentata. In afara de Broadhurst, printre investitorii importanti pe piata se numara SIF Banat - Crisana, SIF Muntenia, SIF Oltenia, grupul European Drinks (controlat de fratii Micula), Rompac International sau grupul Interagro (controlat de omul de afaceri Ioan Nicolae).
Comcereal SA a realizat anul trecut, conform raportului de activitate trimis pietei Rasdaq, o cifra de afaceri de 673,28 miliarde lei (aproximativ 21 milioane dolari). Vanzarea Comcereal va reprezenta primul exit din pozitia de actionar majoritar al unei companii romanesti pentru Broadhurst, care controleaza, de asemenea, societati precum Electroaparataj Bucuresti, Imsat Bucuresti, Vel Pitar sau Elpreco Craiova. Pe Rasdaq, ultimul pret de tranzactionare al actiunilor Comcereal a fost de 44.000 de lei. La inceputul acestui an, cotatia titlurilor era de 9.000 - 10.000 lei.
Sursa: Ziarul Financiar, 17 noiembrie 2003.' -
OMV nu vrea rafinariile Societatii Nationale Petrom
Jurnalul National SNP
___
Strategia de dezvoltare a grupului austriac OMV, unul dintre participantii la privatizarea SNP Petrom, in zona fluviului Dunarii nu prevede achizitionarea de alte rafinarii, ci doar dezvoltarea sectorului de distributie. Pana in 2008, OMV si-a propus sa-si dubleze productia si vanzarile, obiectiv pentru care este gata sa aloce 2,7 miliarde de euro. „Nu vom cumpara alte rafinarii. Prioritatea OMV o reprezinta dezvoltarea infrastructurii de distributie si cresterea numarului de benzinarii in zona Dunarii”, a declarat Wolfgang Ruttenstorfer, presedintele OMV. PRIVATIZAREA PETROM. Ruttenstorfer considera ca OMV are suficienta experienta pentru a prelua Petrom. „OMV a fost o companie de stat care a devenit privata dupa un proces de restructurare inceput acum 15 ani. Am reusit sa crestem capacitatea de rafinare, sa avem o activitate profitabila fara sa concediem oameni. Cred ca acesta experienta se poate repeta si la Petrom”, a spus Ruttenstorfer. Acesta a refuzat sa comenteze zvonurile din piata privind realizarea unui consortiu cu americanii de la Conoco Philips pentru preluarea Petrom. In schimb, a precizat ca cel mai de temut competitor in lupta pentru Petrom sunt companiile regionale. ACTIUNI ROMPETROL. Ruttenstorfer spune ca este foarte posibil ca OMV sa-si creasca participarea la grupul Rompetrol, unde detine deja 25% din actiuni. „Rompetrol este un partener important pentru noi, are o rafinarie excelenta, cu o locatie foarte buna, care asigura OMV accesul la Dunare si la Marea Neagra”, a mai spus Ruttenstorfer. RAFINARE. Presedintele OMV este de parere ca pentru cat carburant se consuma in Romania este suficienta o singura rafinarie. „Ar trebui ca autoritatile sa se gandeasca daca Romania are nevoie de patru rafinarii. Este decizia lor. Cred insa ca Romania are nevoie de o industrie petroliera puternica. Mai degraba ar trebui sa va ganditi sa va uniti fortele, sa aveti o companie puternica, pentru ca altfel veti fi inghititi de marii rechini petrolieri. Romania nu este o tara atat de mare pentru a avea doua companii petroliere, ar fi bine sa existe o singura companie. Iar aceasta zona are un potential urias, deoarece are accesul la Marea Neagra”, spune el.
Sursa: Jurnalul National, 17 noiembrie 2003.
14.11.2003
-
Rompetrol da in judecata APAPS pentru Oltchim
ZF RO - FONDURI MUTUALE OLT RRC
___
Grupul Rompetrol a actionat in judecata Autoritatea pentru Privatizare (APAPS), solicitand suspendarea procesului de privatizare a combinatului petrochimic Oltchim Ramnicu Valcea. Rompetrol, prin divizia sa de petrochimie Rompetrol Petrochemicals vrea sa participe la privatizarea Oltchim dar solicita o perioada mai mare pentru analiza caietului de sarcini si formularea unei oferte.
APAPS a publicat anuntul de privatizare al Oltchim pe 27 octombrie si a fixat initial ca termen limita pentru depunerea ofertelor data de 10 noiembrie. Ulterior, autoritatea a decalat termenul pana pe 17 noiembrie si, ieri, pana la 24 noiembrie. Pe langa faptul ca perioada destinata formularii ofertei este extrem de scurta, caietul de sarcini prezinta mai multe nereguli: datele financiare nu sunt actualizate, nu exista detalii referitoare la procesul de divizare anuntat pentru Oltchim. De asemenea, nu exista informatii privind modul in care se va face conversia datoriilor companiei catre AVAB in actiuni. Practic, nu stii ce cumperi, a declarat Dan Rosu, purtatorul de cuvant al Rompetrol.
Alaturi de Rompetrol, companiile care au cumparat caietul de sarcini la privatizarea Oltchim sunt Lukoil si consortiul format din combinatul maghiar Borsodchem si grupul financiar Vienna Capital Partners (actionarul majoritar al Borsodchem). Pe data de 7 noiembrie am cerut ca termenul de depunere a ofertelor (initial 10 noiembrie) sa fie decalat. Raspunsul a fost negativ. Totusi, pe data de 10, APAPS a prelungit termenul pana pe 17 si ne-au mai fost remise niste date financiare, la fel de insuficiente. De altfel, consideram ca in cazul unei companii de talia Oltchim este nevoie de o perioada de cel putin trei luni pentru formularea unei oferte, spune Rosu.
Rompetrol va solicita luni in instanta emiterea unei ordonante presedentiale care sa suspende privatizarea pana cand procesul dintre companie si APAPS va fi finalizat. Daca nu obtine ordonanta, privatizarea Oltchim va putea fi continuata. In cazul in care Rompetrol castiga insa procesul impotriva APAPS, privatizarea ar putea fi anulata ulterior. Contactata de Ziarul Financiar, Directia de Comunicare a APAPS a precizat ca autoritatea va face uz de toate mijloacele legale pe care le are la dispozitie pentru a continua privatizarea Oltchim.
APAPS detine aproximativ 53% din actiunile Oltchim insa situatia patrimoniala a societatii nu este clara. Compania va trece printr-un proces de divizare, din care vor rezulta doua societati: Oltchim, care va pastra activitatea de baza - petrochimia, si Zooalim, care va fi constituita din Conservil Riureni, FNC Babeni, Avicola Babeni si Suinprod Babeni, adica actuala divizie alimentara a Oltchim. Pana in prezent nu este clar insa cum va avea loc divizarea si in ce mod va influenta aceasta actuala structura a actionariatului. De asemenea, la actualul capital social al Oltchim circa 10 milioane de dolari, o majorare de capital de 95 de milioane de dolari in favoarea AVAB la un pret egal cu valoarea nominala poate face ca AVAB sa ajunga la o detinere de circa 90%. Nici pretul acestei majorari nu a fost stabilit. Compania are un capital social de 323,6 miliarde de lei, valoarea nominala a unei actiuni fiind de 1.000 lei. Actiunile Oltchim sunt listate la Bursa de Valori, ultimul pret de tranzactionare fiind de 1.500 de lei.
Sursa: Ziarul Financiar, 14 noiembrie 2003. -
Semanatorile MYO-O, in crestere cu 15% in acest an
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Grupul MYO-O, actionarul majoritar al producatorului de masini agricole Semanatoarea Bucuresti va realiza anul acesta o cifra de afaceri de peste 15 milioane euro. Piata careia ne adresam a scazut in acest an deoarece subventiile acordate pentru producatorii agricoli au fost la doar o cincime fata de anul trecut. Cu toate acestea vom reusi sa mentinem ritmul de crestere a cifrei de afaceri de 10-15% a declarat Catalin Costache, vicepresedinte al MYO-O.
Anul trecut, MYO-O a realizat o cifra de afaceri consolidata la nivelul grupului de aproape 14 milioane euro, profitul brut fiind estimat de oficiali la 15% din aceasta cifra de afaceri. Ramane de vazut daca vom obtine si in acest an acelasi rezultat, avand in vedere ca producatorii agricoli incep sa vanda recoltele si implicit in aceasta perioada incasam si noi cea mai mare parte din contravaloarea produselor vandute , a spus Costache.
Grupul MYO-O a semnat ieri in cadrul expozitiei Indagra un parteneriat cu Romatech Group, reprezentanta in Romania pentru 14 producatori italieni de tehnca agricola. Prin acest parteneriat vor fi asamblate si produse in cadrul facilitatilor MYO-O diverse utilaje agricole. Gradul de integrare va fi la inceput mai mic, urmand ca dupa primul an de activitate sa se ajunga pana la 25-35%. MYO-O va avea astfel in oferta o gama larga de utilaje agricole de la pluguri, grape, freze pana la cositori, tocatori sau instalatii de irigat , a completat Costache.
Carlo Cotogni, administratorul Romteh Group spune la randul sau ca este interesat de dezvoltarea activitatii companiei in Romania. Romania are un potential de crestere foarte ridicat, mai ales in perspectiva apropierii de Europa. Nu vrem doar sa vindem produsele noastre pe piata romaneasca ci sa intram si cu activitati de productie , a declarat Cotogni. Tot in cadrul expozitiei Indagra, Semanatoarea a prezentat noua gama de masini agricole Gloria, o marca foarte cunoscuta intre producatorii agricoli.
MYO-O a devenit, in anul 2000, actionar majoritar la Semanatoarea Bucuresti, la care detine 86,2% din capitalul social, dupa tentativa esuata de privatizare a acesteia in favoarea firmei New Holland.
Societate cu capital integral romanesc, MYO-O a fost infiintata in anul 1993 si are ca obiect de activitate comertul cu masini si utilaje agricole produse de Semanatoarea Bucuresti, dar si alti producatori locali si internationali. MYO-O a fost singura companie care a depus oferta si pentru privatizarea altui producator de echipamente agricole Tractorul Brasov. Negocierile cu APAPS au durat opt luni, insa contractul de privatizare nu s-a incheiat pana la momentul expirarii termenului de semnare, adica la jumatatea lunii martie. In aceasta toamna, APAPS a vandut Tractorul catre compania italiena Landini, valoarea totala a acordului fiind de 45,3 milioane euro, din care 28,3 milioane de euro contravaloarea a 80,16% din actiuni si investitiile asumate.
Sursa: Ziarul Financiar, 14 noiembrie 2003. -
Lipsa transparentei financiare alunga investitorii straini
Curierul National
___
Banca Mondiala (BM) a dat, ieri, publicitatii un raport preliminar numit “Reforma institutionala pentru investitii si dezvoltare in Europa de sud-est”. Documentul reprezinta un studiu al situatiei economice din cele opt tari din regiune (Romania, Albania, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Macedonia, Moldova si Serbia Muntenegru), grupate sub denumirea ESE8. Studiul este rezultatul unei colaborari intre Banca Mondiala (BM) si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Datele au fost adunate anul trecut, in timpul unor misiuni in cele opt tari din regiune. Studiile de caz la nivel de firma au fost realizate pe teren, situatia din Romania fiind analizata in toamna anului trecut. Raportul noteaza importanta realizarii de investitii si continuarii reformelor si a privatizarilor. Realizarea investitiilor private in regiune este ingreunata, insa, de costurile “excesiv de mari” pe care le implica, mai noteaza autorii raportului preliminar. Dezvoltarea economica din zona nu poate fi privita, insa, independent de componentele sociale. “Rata ridicata a somajului si numarul insuficient de locuri de munca create in intreaga regiune sunt strans legate de existenta unui nivel inalt si persistent al saraciei, lucru ce pune in pericol stabilitatea sociala si care ar putea submina perspectivele de dezvoltare”, se arata in studiu.
Un alt motiv pentru care investitorii straini ezita sa patrunda pe pietele sud-est europene este nivelul scazut de incredere in mediul de afaceri si in companiile existente. Lipsa transparentei financiare, intarzierea in adoptarea normelor internationale de contabilitate si elaborarea de rapoarte financiare superficiale sunt alte motive pentru care firmele din tarile mentionate nu sunt atractive pentru investitorii straini. Cauzele pentru care realizarea de investitii este greoaie si pentru care firmele straine evita sa patrunda pe aceste piete sunt, in majoritatea cazurilor, implementarea deficitara a politicilor si reformelor economice. Cele doua institutii bancare recomanda, de asemenea, stimularea unor restructurari proactive care sa stimuleze concurenta si facilitarea procedurilor de reorganizare si faliment. De asemenea, guvernele trebuie sa promoveze politici orientate catre piata, care sa aiba ca scop dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii (IMM). Infrastructura si utilitatile sunt o alta componenta importanta, se arata in studiul prezentat, ieri, de reprezentantii Bancii Mondiale. Astfel, privatizarea acestor structuri devine un factor “esential” pentru “crearea unor stimulente adecvate in scopul inovarii atat a furnizorilor de servicii cat si a utilizatorilor”. Dezvoltarea unui cadru de reglementare previzibil si transparent ar putea asigura accesul la servicii de calitate superioara, cu preturi stabilite in mod competitiv. De asemenea, s-ar putea crea premisele realizarii de investitii in aceste sectoare.
Sursa: Curierul National, 14 noiembrie 2003. -
Actionarii SIF-urilor pot vota prin corespondenta
Adevarul LION SIF2 SIF3 SIF4 SIF5
___
La jumatatea lunii noiembrie, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) va primi de la Comisia Europeana primele observatii pe marginea legii consolidate a pietei de capital, a afirmat ieri, in cadrul forumului Risk Management, Gabriela Anghelache, presedintele CNVM. Ulterior, legea va fi supusa dezbaterii reprezentantilor pietei de capital, dupa care proiectul va intra in procedura de avizare pentru a ajunge la comisiile de specialitate ale Parlamentului. Legea face parte din capitolul 3 de negociere - Libera circulatie a serviciilor - si trebuia aprobata pana la sfarsitul anului.
Anghelache sustine ca intarzierile se datoreaza faptului ca au trebuit sa fie implementate nu mai putin de 17 directive europene, iar proiectul a fost trimis la Bruxelles abia la 1 septembrie a.c. 'Legea este elaborata la nivel de principii, pentru a da posibilitatea modificarilor prin regulamente si sa nu se mai ajunga la schimbarea la intervale scurte a cadrului legislativ', a afirmat Anghelache. Pentru SIF-uri, legea mentioneaza si posibilitatea votului prin corespondenta. 'Este o metoda care se practica si in alte tari', a afirmat Anghelache. Surse din piata de capital sustin ca aceasta este practic singura modalitate de a se putea intruni AGA la SIF-uri, unde exista milioane de actionari.
Pe de alta parte, pot exista suspiciuni referitoare la influentarea votului actionarilor. Referitor la majorarea pragului de detinere de actiuni in cadrul unui SIF, de la 0,1 la 1%, una dintre cele mai controversate prevederi, presedintele CNVM ne-a declarat ca aceasta nu este precizata in lege, desi in proiectul de lege speciala se prevedea acest lucru, insa cu drepturi de vot limitate. Legea consolidata prevede ca, ulterior, CNVM sa elaboreze norme de aplicare a legii, inclusiv pentru SIF-uri, care vor viza structura portofoliului, riscul plasamentelor si nivelul detinerilor. Presedintele CNVM a subliniat ca, in opinia sa personala, o detinere importanta la SIF-uri genereaza drepturi suplimentare concentrate pe un numar restrans de persoane.
'Mai intai sa se restranga actionariatul, cel putin prin acele detineri reziduale care au facut ca numarul actionarilor, de la circa 300.000, cat ar fi in mod real, sa ajunga la circa 9 milioane, si dupa aceea sa vorbim despre un drept de detinere mult mai mare', a precizat Anghelache.
Sursa: Adevarul, 14 noiembrie 2003.'
13.11.2003
-
Consortiul TNK - BP s-a retras din cursa pentru Petrom
Romania libera SNP
___
Ministrul Economiei si Resurselor, Dan Ioan Popescu, a anuntat ieri prima retragere din cursa pentru privatizarea Petrom - cea a consortiului ruso-britanic TNK-BP. 'Reprezentantii consortiului TNK-BP ne-au remis o scrisoare prin care ne-au notificat decizia de a nu participa la aceasta negociere. Cert este ca ei nu au avut acces nici la camera de date, neachitand taxa necesara', a declarat Dan Ioan Popescu. De asemenea, Ministerul Economiei si Comertului (MEC) a anuntat ca depunerea ofertelor preliminare si neangajante de catre companiile si consortiile precalificate pentru intrarea in cursa pentru privatizarea Petrom se poate face pana la 21 noiembrie. 'Conform prevederilor documentului comunicat de catre consultantul Credit Suisse First Boston celor care au achizitionat dosarul de prezentare, depunerea ofertelor preliminare si neangajante se poate face incepand cu data de 17 noiembrie 2003, data-limita de depunere fiind 21 noiembrie 2003', a comunicat sec MEC, apreciind ca in prezent firmele precalificate pentru privatizarea SNP Petrom SA lucreaza la intocmirea ofertele preliminare si neangajante, fiind solicitat un volum imens de date si informatii. Amintim ca in calendarul initial de privatizare termenul-limita pentru depunerea acestor oferte era de 10 noiembrie. Pentru aceasta etapa din privatizarea Petrom s-au precalificat 11 companii si consortii, dupa retragerea TNK-BP ramanand in cursa OMV - Austria, ENI - Italia, MOL - Ungaria, PKN Orlen - Polonia, Gazprom - Rusia, Hellenic Petroleum - Grecia, Conoco Phillips - Marea Britanie, Occidental Oil & Gas Holding Corporation - SUA, Alon Inc. - SUA, si Glencore - Elvetia.
Sursa: Romania Libera, 13 noiembrie 2003.' -
Dan Pascariu: In Romania vor ramane cel mult 10 banci
___
Din cele 38 de banci care figureaza in momentul de fata in Registrul bancar vor mai ramane in viata cel mult 10, ne-a declarat presedintele HVB Bank Romania, Dan Pascariu. Potrivit acestuia, 'piata bancara are nevoie de concentrare. Fara un partener strategic, bancile romanesti vor avea dificultati in a se mentine pe piata, pentru ca nu au resursele necesare pentru a se refinanta'.
Dan Pascariu isi argumenteaza afirmatiile prin faptul ca media depozitelor din sistemul bancar este de 3-4 luni, in contextul in care creditele sunt acordate pe perioade de pana la 25 de ani. Ca urmare, este nevoie de o infuzie de capital pentru a suplini acest decalaj.
Banii, eterna poveste
Presedintele HVB a mai spus ca este nevoie de noi surse de finantare, una dintre solutii reprezentand-o dezvoltarea domeniului creditelor imobiliare si ipotecare.
'In mod cert este nevoie de noi surse de finantare. In perioada urmatoare, vom asista la o crestere a cererii pentru creditele imobiliare.
Din pacate, numarul bancilor care vor putea intra pe aceasta piata si care vor ramane in viata nu va fi mai mare de 10', a mai spus Dan Pascariu. Potrivit acestuia, celelalte banci vor fuziona sau vor fi absorbite de cele ramase in piata, ori pur si simplu vor disparea.
Absorbtie sau faliment
Explicatia este data de faptul ca bancile mari sunt in avantaj net fata de cele mici. Primele au mai multi bani la dispozitie si isi pot permite sa acorde mai multe credite. De asemenea, un numar mai mare de credite inseamna costuri operationale mai mici si, implicit, un profit mai mare, care poate fi reinvestit pentru a acorda si mai multe credite.
Aceasta nefericita perspectiva este confirmata si de catre alti bancheri. 'Vom asista cu certitudine in urmatoarea perioada la absorbtia unor banci mici de catre banci internationale', sustine vicepresedintele BRD, Sorin Popa. De asemenea, presedintele ABN Amro Bank, Henk Mulder, a spus ca 'bancile trebuie sa se uite cu mai multa atentie la costuri. Va fi nevoie de capital, asa ca, probabil, vom vedea jucatori mici disparand de pe piata', a conchis Henk Mulder.
Cheltuieli mari
De ani buni, bancile romanesti inregistreaza venituri ridicate din cauza diferentelor mari dintre dobanda pasiva (la depozite) si cea activa (la credite), bazate pe o inflatie mare. Aceasta diferenta se reduce, iar bancile care au bilanturile predominant in lei au cel mai mult de suferit. Acest fenomen poate fi contracarat prin gasirea unor resurse alternative si prin reducerea costurilor, si mai ales a celor cu angajatii, sustin bancherii. 'Unul dintre indicatorii de performanta in sistemul bancar il reprezinta totalul activelor administrate de un salariat si totalul profiturilor realizate de salariatul respectiv', sustine Dan Pascariu.
Sursa: Gardianul, 13 noiembrie 2003.' -
Dan Ioan Popescu: Negocieri dure cu Enel pentru privatizarea a doua filiale Electrica
Curierul National
___
Negocierile dintre Enel si Ministerul Economiei si Comertului privind preluarea a doua filiale ale Electrica includ peste 40 de puncte asupra carora nu s-a cazut la un acord, una dintre solicitarile grupului italian vizand scutirea temporara de la plata unor taxe. 'Discutiile cu Enel sunt in curs de desfasurare. Au fost foarte multe informatii pe care Enel le-a prezentat intr-o prima etapa. Mai sunt 44-45 de puncte in negocieri, dintre care unele cu un grad mare de dificultate', a declarat, ieri, intr-o conferinta de presa, Dan Ioan Popescu, ministrul Economiei si Comertului. Grupul italian a depus singura oferta preliminara si neangajanta pentru preluarea Electrica Banat si a Electrica Dobrogea si a inceput, recent, negocierile cu Ministerul Economiei, in conditiile in care celelalte companii aflate pe lista scurta - EVN AG (Austria) si Public Power Corporation (Grecia) - s-au retras din acest proces. 'Enel isi pune probleme legate de eficientizarea activitatii (dupa eventuala preluare a celor doua societati, n.r.). Printre solicitarile Enel se numara exceptarea de la plata unor taxe pe o anumita perioada de timp si modalitatea de aplicare a unor directive europene, tot pentru o anumita perioada de timp', a spus Dan Ioan Popescu.
Sursa: Curierul National, 13 noiembrie 2003.'
12.11.2003
-
Policolor: Anul viitor, primul in care se vor imparti dividende
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de vopsele Policolor Bucuresti a inregistrat in primele noua luni ale anului o cifra de afaceri de 575 miliarde de lei, nivel apropiat de cel din perioada similara a anului trecut si un profit de 55 miliarde de lei, In crestere cu 22%. Inflatia in aceasta perioada a fost de aproximativ 15%.
Reprezentantii companiei afirma ca anul viitor ar putea fi primul cu dividende. In trimestrul al treilea, compania a avut vanzari in valoare de 239 miliarde de lei (7 milioane de dolari) si un profit net de 27 miliarde de lei (0,8 milioane de dolari). Cresterea profitului nu s-a datorat cresterii vanzarilor, ci unui program de restructurare. Anul trecut a insemnat pentru Policolor anul trecut disponibilizarea a aproape 40% din personal si inchiderea sectiei de producere a rasinilor sintetice, principala materie prima pentru vopsele. Productia a fost transferata in Bulgaria, la compania Orgachim, la care Policolor este actionar majoritar cu 65% din actiuni. Alaturi de acestea compania a reusit reduceri semnificative ale consumului de gaz metan sau energia electrica.
Pentru finalul anului ne asteptam ca cifra de afaceri sa fie sub cea din buget, dar cred ca vom depasi precederile privind profitul operational, cel brut si cel net , a declarat Dan Popescu, directorul companiei. La inceputul anului, Bugetul de venituri si Cheltuieli al Policolor prevedea venituri de 784 miliarde de lei si un profit net de 72 miliarde de lei. Primul si ultimul trimestru al anului sunt caracterizate in general la Policolor printr-o scadere a vanzarilor si profitului din cauza sezonului rece. Principalele segmente de piata pe care Policolor activeaza sunt vopselurile lavabile si cele auto. Directorul companiei afirma ca Policolor este lider de piata pe ambele segmente. In domeniul vopselurilor lavabile, cel mai concurential segment de pe piata vopselelor, compania a lansat anul acesta produse cu o formula imbunatatita, iar conform directorului companiei reactia pietei a fost foarte buna. Popescu a precizat ca prioritatea Policolor in domeniul vopselelor lavabile este cresterea cotei de piata. Pe piata vopselelor auto compania are o cota de piata de 70-75%.
Dan Popescu nu a exclus posibilitatea ca Policiolor sa distribuie anul viitor dividende din profit pentru prima data in ultimii sase ani. Policolor avea lichiditati in valoare de 24 miliarde de lei la finalul primelor noua luni. Situatiile financiare ne permit sa distribum dividende, dar decizia va fi a actionarilor, a precizat Popescu.
Policolor este detinuta de mai multe fonduri straine de investitii: Romanian-American Entreprise Fund cu 32,94% din capitalul social, Romanian Investment Fund - 34,1%, Sweepstone Investment Fund - 9,96% si Societe Generale Romania Fund - 7,72%. Vanzarea afacerii de catre fonduri era prevazuta initial pentru acest an, dar conditiile nefavorabile de pe piata au determinat fondurile sa prelungeasca cu doi ani durata investitiei.
Actiunile Policolor sunt listate la categoria a II-a a Bursei de Valori Bucuresti, unde s-au inscris pe o tendinta descendenta in prima jumatate a anului ajungand pana la 3.500 lei/actiune in luna iunie, pentru ca in numai trei lunui sa urce pana la 6.300 lei/actiune. Ultimele tranzactii cu actiuni Policolor s-au realizat 5.500 lei/actiune. La acest pret, valoarea de piata a companiei este de 11 milioane de dolari.
Sursa: Ziarul Financiar, 12 noiembrie 2003.
Pagina